Contrabandă și angajări fictive
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a ieșit public joi, 9 iulie 2026, pentru a oferi detalii despre sechestrul impus asupra bunurilor sale, măsură dispusă de procurorii militari în cadrul a două dosare ce vizează contrabanda cu un elicopter SMURD și angajări fictive. „Nu pot să nu zâmbesc când vorbesc de contrabanda cu elicopterul,” a declarat Arafat, adăugând că aceste acuzații sunt nejustificate.
Arafat a explicat că, pe lângă el, au fost afectate 17 persoane și trei firme mari din România, inclusiv Omniasig, Airbus România și Aon România. Acesta a subliniat că măsurile asigurătorii nu se referă doar la el, ci la o rețea mai largă, o situație care ridică semne de întrebare asupra motivelor acțiunilor procurorilor.
Conform acestuia, dosarul privind achiziția elicopterului SMURD este complex, având rădăcini în evenimentele tragice din 2 iunie 2016, când un elicopter SMURD s-a prăbușit în Republica Moldova, rezultând în decesul celor patru persoane aflate la bord. Arafat a explicat că, în 2016, a fost propusă înlocuirea elicopterului avariat, însă procesul a fost complicat de eventualele obligații de rambursare a fondurilor europene. „Dacă se primeau bani, atunci trebuiau dați înapoi la Uniunea Europeană, pentru că era din fonduri europene și nu mai era timp să se achiziționeze altul,” a precizat el.
Arafat a subliniat că, deși s-au făcut demersuri pentru a asigura respectarea legislației vamale, inclusiv obținerea formularului T2L, autoritățile fiscale nu au reacționat prompt pentru a clarifica eventualele obligații de plată. „Hai să spunem că în 2023 cineva s-a trezit: ups, trebuia să luăm TVA. Ce ați așteptat până în ziua de astăzi?” a întrebat retoric Arafat, criticând instituțiile pentru întârzierea reacțiilor.
În acest context, Arafat a caracterizat situația drept „o schizofrenie instituțională,” acuzând autoritățile că au schimbat brusc poziția după ani de zile. „S-au dat două răspunsuri la nivel înalt, care spun că nu trebuie și că trebuie formularul T2L, și brusc acum ne constituim parte civilă,” a menționat el, punând la îndoială logicitatea măsurilor dispuse.
Arafat a mai adăugat că prejudiciul estimat de procurori, de aproximativ 8 milioane de lei, este considerabil pentru persoanele fizice implicate, dar mai puțin relevant pentru firmele mari vizate. „Scuzați-mă, adică nu există să vii să faci așa ceva,” a spus el, subliniind contrastul dintre impactul asupra indivizilor și cel asupra entităților economice.
În replică la acuzațiile de complicitate, Arafat a respins ideea că ar fi avut un rol în generarea vreunui prejudiciu, întrebându-se ironic cum aș fi putut încuraja acțiuni ilegale „prin telepatie, prin vorbe?” Această declarație a fost însoțită de un angajament ferm de a contesta în instanță toate măsurile luate împotriva sa, considerându-le arbitrare și nejustificate.
Dincolo de problema personală, Arafat a criticat sever modul în care procurorii au gestionat cazul său, afirmând că măsurile au fost dispuse fără o motivare clară și că acest lucru constituie o încălcare gravă a principiilor statului de drept. „Dispunerea unor măsuri asigurătorii fără nicio motivare privind necesitatea lor reprezintă un act arbitrar,” a subliniat el.
Arafat a mai menționat că a fost citat la Parchetul Militar în aprilie 2026, moment în care a aflat oficial despre calitatea sa de urmărit penal. Acuzația centrală vizează eludarea plății TVA în procesul de achiziție a aeronavei din Marea Britanie, iar ancheta implică un număr semnificativ de persoane.
În concluzie, Raed Arafat a anunțat că va utiliza toate pârghiile legale pentru a-și apăra reputația și a atrage la răspundere pe cei care, în opinia sa, au utilizat instituțiile statului în scopuri personale.
„Îmi rezerv dreptul de a formula toate demersurile judiciare şi extrajudiciare necesare,” a conchis el, lăsând deschisă posibilitatea ca acest caz să aibă și alte substraturi mai profunde.