Contrabandă cu elicopter SMURD, prejudiciu de 8 milioane de lei
Procurorii militari au instituit sechestru pe bunurile și conturile secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), precum și pe cele ale altor 16 persoane și entități juridice, inclusiv Airbus România și Omniasig, în dosarul privind importul unui elicopter SMURD din Marea Britanie. Măsura vine în contextul acuzațiilor de contrabandă și a unui prejudiciu estimat la 8 milioane de lei adus bugetului de stat, conform Digi24 și HotNews.ro. Raed Arafat a reacționat vehement, declarând pentru STIRIPESURSE.RO că se consideră o „țintă” și că va contesta decizia în instanță.
Potrivit Parchetului Militar, dosarul vizează modul în care Inspectoratul General de Aviație (IGAv) a obținut, în anul 2017, un elicopter ca despăgubire și l-a importat în România fără efectuarea formalităților vamale. Această omisiune ar fi generat o pagubă bugetului de stat reprezentând TVA datorat în vamă, în cuantum de 4.435.269 de lei. La această sumă inițială se adaugă dobânzi și penalități, ajungând astfel la un total de 8 milioane de lei, conform comunicatului Parchetului Militar, citat de Digi24. Măsurile asiguratorii au fost luate pentru recuperarea acestui prejudiciu.
Raed Arafat a subliniat că, în opinia sa, situația este o „bătaie de joc” și o „formă de schizofrenie instituțională”. El a explicat pentru STIRIPESURSE.RO că, în 2017, Autoritatea Vamală a confirmat inițial că nu era necesară o declarație vamală pentru elicopter. Ulterior, un dosar deschis în 2020 a fost clasat de DNA, după ce Vama a reconfirmat că formalitățile nu erau obligatorii. Cu toate acestea, „procurorul s-a îndreptat la vama mai mică, cea din București”, care ar fi avut un punct de vedere diferit, iar ulterior Vama s-a constituit parte civilă în dosar, a declarat Arafat. El a adăugat că i-au fost blocate „câteva zeci de mii de lei” și că deține o casă ipotecată pe credit.
Șeful DSU a criticat aspru decizia procurorilor, susținând că nu există „nicio motivare concretă” pentru sechestru și a pus sub semnul întrebării logica măsurii, întrebând retoric dacă „firma Airbus o să fugă cu banii?”. Într-o postare pe Facebook și într-un clip video, Raed Arafat a reiterat că își afirmă „disponibilitatea deplină de a coopera cu autoritățile competente”, dar a subliniat că „nu au fost prezentate niciun fel de elemente concrete care să indice existența unor fapte de natură penală”. El consideră că persistența și extinderea investigațiilor, în absența unor indicii reale, ridică „serioase semne de întrebare cu privire la temeinicia și proporționalitatea lor”.
Raed Arafat a mai sugerat că includerea sa în această anchetă penală, alături de cea privind angajările din DSU, „apare ca fiind forțată și artificială” și că demersurile procurorilor ar putea fi alimentate de „factori de natură personală”, conturând caracteristicile unei „campanii de discreditare”. El a insistat că acțiunile autorităților ar trebui să fie fundamentate exclusiv pe probe, legalitate și bună-credință, exprimându-și încrederea că adevărul va prevala.
Contextul acestui dosar este complex, implicând interpretări diferite ale legislației vamale și fiscale. Achiziția de echipamente medicale și de intervenție, în special pentru SMURD, a fost adesea un subiect sensibil în România. De exemplu, în 2018, Curtea de Conturi a României a semnalat nereguli în achizițiile de ambulanțe, fără a viza direct DSU sau IGAv în acea perioadă. Cazul actual ridică întrebări fundamentale despre coerența inter-instituțională și aplicarea legii, mai ales când o instituție a statului (Vama) oferă inițial un aviz, pentru ca ulterior să se constituie parte civilă. Situații similare, de dispută între instituțiile statului privind interpretarea legislației, au mai fost înregistrate în România, creând incertitudine juridică și generând costuri semnificative.
Un aspect esențial al acestui caz este impactul reputațional asupra unei figuri publice precum Raed Arafat, recunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea sistemului de urgență. Indiferent de deznodământul judiciar, acuzațiile și măsurile asiguratorii pot eroda încrederea publică în instituții și pot descuraja implicarea în funcții publice, mai ales în domenii critice precum cel al urgențelor. De asemenea, modul în care instituțiile statului interacționează și interpretează legislația are consecințe directe asupra stabilității juridice și economice, afectând inclusiv parteneriatele cu entități private precum Airbus România.
Raed Arafat a anunțat că va ataca decizia procurorilor în instanță și că va solicita „tragerea la răspundere a celor care, din jocuri de culise sau ca exponenți ai unor centre de interese preocupate de discreditarea mea, au înțeles să utilizeze instituțiile statului ca instrumente”. Este de așteptat ca procesul să fie unul de durată, având în vedere complexitatea juridică și numărul mare de persoane și entități implicate. Rămâne de văzut cum va evolua poziția Autorității Vamale și a Parchetului Militar în fața contestațiilor și a argumentelor aduse de apărare, precum și impactul pe termen lung asupra funcționării Inspectoratului General de Aviație și a sistemului SMURD.
Acest caz va continua să fie monitorizat îndeaproape, având implicații potențiale asupra modului în care achizițiile publice, mai ales cele de import, sunt gestionate în România.