Control DIICOT, angajați la negru, și lipsă de informare
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a dispus verificări urgente la Inspecția Muncii și la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public despre controalele efectuate la Asociația Dumbrava DPG a lui Viorel Pașca. Această decizie vine după ce ITM Bihor a aplicat o amendă de un milion de lei asociației, identificând 36 de persoane care lucrau fără contracte individuale de muncă în 18 locații din județ. Cazul este cu atât mai grav cu cât, potrivit informațiilor, persoanele respective nu aveau pregătire medicală și unii nu știau nici să citească, deși îngrijeau bolnavi și le administrau medicamente. Ministrul Pîslaru a subliniat necesitatea transparenței și a solicitat un raport detaliat privind modul în care a fost gestionată această situație, în special lipsa de informare a ministerului cu privire la solicitarea venită de la DIICOT și la rezultatele controlului.
Potrivit comunicatului Ministerului Muncii, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a cerut ITM Bihor, la data de 30 iunie 2026, să efectueze investigații amănunțite privind existența și legalitatea contractelor individuale de muncă (CIM) pentru persoanele identificate în cadrul asociației. Solicitarea DIICOT a vizat, de asemenea, verificarea timpului de muncă și de odihnă, evidența orelor de muncă și a celor suplimentare, respectarea dispozițiilor privind salarizarea și plata drepturilor salariale, precum și conformitatea cu normele de securitate și sănătate în muncă. Aceste demersuri au fost inițiate după ce anchetatorii sub acoperire au descoperit că angajații din azilele ilegale erau plătiți la negru, sub pretextul voluntariatului, o practică ilegală și abuzivă.
În urma controalelor desfășurate în cele 18 locații din județul Bihor, ITM Bihor a identificat 36 de persoane care lucrau fără forme legale. Această situație a condus la aplicarea unei amenzi în valoare de un milion de lei, conform prevederilor legale. Mai mult, ITM Bihor a sesizat organele de urmărire penală pentru încălcarea Art. 264 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, care sancționează primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără forme legale. Este important de menționat că Asociația Dumbrava DPG nu figura în registrul de autorizări al ITM Bihor cu nicio activitate și niciun punct de lucru autorizat, nici în locațiile verificate, nici la alte adrese. Această lipsă totală de conformitate cu legislația în vigoare subliniază gravitatea faptelor și modul în care asociația opera în afara oricărui cadru legal.
Ministrul Dragoș Pîslaru a solicitat șefului Inspecției Muncii, Mihai Ucă, să clarifice deîndată motivele pentru care Ministerul Muncii nu a fost informat cu privire la solicitarea venită de la DIICOT, la derularea controlului și la rezultatele acestuia. De asemenea, ministrul a cerut o copie a Procesului verbal și o motivare privind rezultatele care au condus la amenda aplicată. Această lipsă de comunicare internă între instituțiile subordonate și minister ridică semne de întrebare serioase cu privire la fluxul informațional și la eficiența controalelor. Pe lângă această solicitare punctuală, ministrul Pîslaru a cerut un raport extins privind toate acțiunile de control derulate pe aceeași temă de Inspecția Muncii și ITM-uri, începând din anul 2014 și până în prezent, incluzând modul de desfășurare, rezultatele și soluțiile stabilite de echipele de control.
Acest caz nu este izolat în contextul României. Faptele relevate de ancheta DIICOT și de controalele ITM Bihor amintesc de scandalul „azilelor groazei” din București și Ilfov din 2023, unde au fost descoperite condiții inumane și abuzuri grave asupra vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități. Atunci, ca și acum, s-a constatat angajarea personalului fără forme legale și lipsa de pregătire a acestuia. Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, unde sistemele de asistență socială sunt mult mai bine reglementate și controlate, în România, lacunele legislative și lipsa unei supravegheri eficiente permit proliferarea unor astfel de practici. De exemplu, în Germania sau Suedia, standardele de angajare pentru personalul medical și de îngrijire sunt extrem de stricte, iar controalele sunt regulate și riguroase, cu sancțiuni drastice pentru nerespectarea legii. În România, deși există o legislație specifică, aplicarea și monitorizarea acesteia rămân deficitare, așa cum demonstrează cazul Asociației Dumbrava DPG.
Un aspect critic, semnalat de avocatul lui Viorel Pașca, este acuzația că DIICOT audiază martori fără a-l chema pe clientul său să asiste, procurorul refuzând să răspundă la telefon. Această afirmație, dacă se confirmă, ar putea ridica semne de întrebare privind respectarea dreptului la apărare și a procedurilor legale în timpul anchetei. Pe de altă parte, Ministerul Muncii a precizat că ITM Bihor a informat Inspecția Muncii despre acțiunea de control pe data de 1 iulie 2026, la o zi după solicitarea DIICOT. Această întârziere în comunicare, deși scurtă, a contribuit la lipsa de informare a conducerii ministerului. Cazul subliniază necesitatea unei coordonări mult mai bune între instituțiile statului implicate în combaterea muncii la negru și a abuzurilor în sistemul de asistență socială. Deși există un cadru legal, Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii și alte acte normative relevante, implementarea lor eficientă rămâne o provocare majoră.
De ce contează
Acest caz are implicații profunde pentru societatea românească. În primul rând, expune vulnerabilitatea persoanelor aflate în îngrijire, care sunt lăsate în mâinile unor angajați necalificați și plătiți ilegal, punându-le sănătatea și viața în pericol. În al doilea rând, subliniază persistența muncii la negru, o practică ce erodează bugetul de stat și contribuțiile sociale, afectând sustenabilitatea sistemelor de pensii și sănătate. În al treilea rând, scoate în evidență deficiențele de comunicare și control în cadrul instituțiilor statului, fapt ce permite abuzurilor să continue netaxate. Este esențial ca astfel de cazuri să fie investigate transparent și cu celeritate, pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile statului și pentru a proteja cetățenii vulnerabili.
În perioada următoare, se așteaptă clarificări din partea Inspecției Muncii și a ITM Bihor către Ministerul Muncii, inclusiv prezentarea procesului verbal al amenzii și a motivării acesteia. De asemenea, ancheta DIICOT va continua, iar evoluția acesteia va fi crucială pentru stabilirea responsabilităților penale. Rămâne de văzut dacă ministrul Muncii va dispune și alte măsuri administrative, cum ar fi demiteri sau restructurări, în cadrul instituțiilor subordonate, pentru a asigura o mai bună coordonare și transparență. Un raport detaliat privind controalele din ultimii ani ar putea dezvălui un tipar de nereguli, impunând o reformă amplă în modul în care sunt monitorizate și licențiate centrele de îngrijire.
Este imperios necesar ca autoritățile să acționeze decisiv pentru a preveni repetarea unor astfel de situații și pentru a asigura respectarea drepturilor omului și a legislației muncii în toate instituțiile de îngrijire din România.