Noi reguli pentru furnizorii privați în programele naționale
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat joi, 9 iulie 2026, că proiectul de ordin aflat în dezbatere publică privind decontarea serviciilor medicale în cadrul programelor naționale de sănătate nu afectează contractele existente dintre Casa de Asigurări și spitalele publice sau private. Declarația a fost făcută în cadrul Maratonului Medika TV și Profit.ro „Cine decide unde se tratează pacientul?”, citat de News.ro, unde Moldovan a subliniat că „Nu este nimic nou. Este vorba, pur și simplu, despre aplicarea legii.”
Potrivit șefului CNAS, actul normativ urmărește doar aplicarea prevederilor din Legea sănătății (Legea 95) și introducerea unei metodologii unitare pentru contractarea unor noi furnizori privați, exclusiv acolo unde sistemul public nu poate acoperi necesarul de servicii. El a insistat că proiectul a fost interpretat greșit, generând o „emoție foarte puternică în spațiul public” din cauza percepției eronate că ar bloca accesul pacienților la diagnostic și tratamente în cadrul programelor de sănătate. În realitate, proiectul nu limitează accesul pacienților și nu schimbă regulile pentru spitalele care au deja contracte cu Casa de Asigurări, conform declarațiilor sale.
Legea 95, în vigoare de mulți ani, stipulează că programele naționale de sănătate se derulează în unitățile sanitare publice, iar unitățile sanitare private pot intra în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate doar dacă este depășită capacitatea sistemului public. Proiectul de ordin, conform lui Moldovan, stabilește criterii unitare pentru evaluarea acestor situații, asigurând că toate solicitările sunt analizate după aceleași reguli, indiferent de județ. Aceasta vizează crearea unei transparențe și introducerea de criterii obiective pentru a analiza depășirea capacității sistemului public.
„Banii efectiv urmează pacientul, iar pacientul, indiferent că se tratează la public sau la privat, va beneficia de aceeași decontare în cadrul programelor naționale de sănătate”, a explicat Horațiu Moldovan, adăugând că impactul bugetar al acestei măsuri este zero. Această abordare asigură că finanțarea programelor naționale de sănătate nu este afectată, iar pacienții își păstrează libertatea de a alege furnizorul de servicii medicale, public sau privat, în condițiile prevăzute de lege.
Președintele CNAS a reafirmat că „Toate contractele care sunt în momentul de față cu spitalele publice și spitalele private rămân în vigoare, iar această reglementare tehnică permite creșterea numărului de furnizori.” El a precizat că această creștere se referă la furnizorii privați, deoarece cei publici intră automat în sistem, conform legii. Prin urmare, noua metodologie este concepută pentru a identifica, la nivelul fiecărui județ, zonele în care sistemul public nu poate acoperi necesarul de servicii medicale, deschizând astfel calea pentru implicarea furnizorilor privați acolo unde există un deficit.
Această inițiativă este menită să ofere furnizorilor privați o „hartă reală a necesarului de servicii de sănătate pe zona programelor naționale”, a declarat Moldovan. Această hartă îi va ajuta în luarea deciziilor privind investițiile în clinici și unități sanitare, permițându-le să identifice exact unde există deficit, printr-o metodă transparentă și nu printr-o metodologie arbitrară. Astfel, se creează un cadru predictibil pentru investițiile private în sănătate, orientându-le către nevoile reale ale populației și completând lacunele sistemului public.
Contextul european arată că multe state membre ale Uniunii Europene utilizează parteneriate public-private în sănătate pentru a optimiza resursele și a îmbunătăți accesul la servicii, însă cu reglementări stricte pentru a asigura echitatea și calitatea. De exemplu, în Franța și Germania, decontarea serviciilor medicale private în cadrul sistemelor de asigurări sociale este o practică extinsă, dar cu mecanisme de control riguroase pentru a preveni abuzurile și a garanta că decizia medicală primează asupra celei economice. În România, sistemul public de sănătate se confruntă, conform datelor Eurostat din 2023, cu un deficit cronic de personal medical (aproximativ 3 medici la 1.000 de locuitori, sub media UE de 3.7) și cu o infrastructură subfinanțată, ceea ce face ca implicarea sectorului privat să fie o necesitate, nu un lux.
Critici anterioare aduse modului de contractare a serviciilor private în sănătate au vizat lipsa de transparență și riscul de a direcționa fonduri publice către zone unde sistemul public ar fi putut acoperi necesarul. Proiectul CNAS, prin stabilirea unor criterii unitare și obiective, încearcă să răspundă acestor preocupări, asigurând o alocare mai eficientă a resurselor și o concurență loială. De asemenea, conform unui raport al Curții de Conturi din 2021, au existat discrepanțe în modul în care casele județene de asigurări au gestionat contractele cu privații, ceea ce a dus la inechități regionale. Această nouă metodologie la nivel național ar trebui să elimine aceste disparități.
De ce contează
Acest proiect este crucial pentru pacienții români, deoarece clarifică modul în care serviciile medicale din programele naționale de sănătate vor fi accesate, indiferent de furnizor. Prin asigurarea continuității contractelor existente și stabilirea unor reguli transparente pentru noi intrări ale furnizorilor privați, se urmărește îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament, mai ales în zonele defavorizate. Pentru investitorii din sănătate, proiectul oferă predictibilitate și o hartă clară a nevoilor, stimulând investițiile acolo unde sistemul public este depășit. În cele din urmă, măsura vizează o mai bună organizare teritorială a serviciilor de sănătate și o utilizare mai eficientă a fondurilor publice.
Proiectul de ordin se află în prezent în dezbatere publică, iar feedback-ul din partea societății civile și a profesioniștilor din sănătate va fi esențial pentru forma sa finală. Următorii pași includ analiza propunerilor și obiecțiilor primite, urmată de o eventuală adoptare. Implementarea cu succes a acestei metodologii va depinde de capacitatea CNAS de a comunica eficient beneficiile și de a asigura o aplicare corectă și uniformă la nivel național.
Rămâne de văzut dacă noile criterii vor reuși să echilibreze interesele sistemului public cu cele ale furnizorilor privați, în beneficiul suprem al pacientului român, asigurând că „banii urmează pacientul” într-un mod transparent și echitabil.