Agresiuni grave asupra unui deținut, inclusiv cu ciocanul
Doi agenți de poliție penitenciară de la Penitenciarul Rahova, în vârstă de 21 și respectiv 26 de ani, au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, miercuri, 8 iulie 2026, sub acuzația de tortură. Victima este un deținut de 19 ani, identificat de surse judiciare citate de AGERPRES ca fiind Mario Alexandru Fojică, elevul condamnat pentru uciderea unei fete în Grădina Botanică din Craiova în iunie 2023. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a reacționat imediat la apariția suspiciunilor, afirmând că a sesizat organele de anchetă și a dispus măsuri administrative, reiterând politica de „toleranță zero” față de abuzurile comise asupra persoanelor private de libertate.
Potrivit anchetatorilor, citați de AGERPRES, cei doi gardieni ar fi aplicat o „corecție” tânărului deținut, bătându-l timp de mai multe ore cu picioarele, pumnii și chiar folosind un ciocan. Mai mult, aceștia l-ar fi îndemnat pe colegul de celulă al lui Fojică să participe la agresiuni. În același dosar, a fost trimis în judecată și un asistent medical de 34 de ani de la Penitenciarul Rahova, acuzat de favorizarea făptuitorului și fals intelectual. Anchetatorii susțin că asistentul ar fi avut cunoștință de actele de tortură, dar a ales să nu anunțe autoritățile.
ANP a comunicat că, încă de la apariția suspiciunilor, a acționat riguros. „Modul riguros în care administrația penitenciară a gestionat acest caz a fost apreciat inclusiv de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor ori Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT), în cadrul evaluărilor efectuate”, a transmis instituția. Verificările interne au condus la identificarea elementelor care au fundamentat sesizarea organelor de urmărire penală. De asemenea, au fost declanșate proceduri administrative la nivelul unității penitenciare, prin sesizarea comisiei de disciplină, însă, conform dispozițiilor legale, procedura disciplinară se suspendă până la soluționarea definitivă a cauzei penale.
Încă din etapa verificărilor interne, ANP a dispus măsuri organizatorice, replanificându-i pe polițiștii de penitenciare vizați astfel încât aceștia să nu mai desfășoare activități care implică contact direct cu persoanele private de libertate. În prezent, ca urmare a dobândirii calității de inculpați, cei doi polițiști au fost puși la dispoziție, conform dispozițiilor legale. ANP a reiterat angajamentul său de a respecta principiile legalității, profesionalismului și transparenței, subliniind că respectarea drepturilor persoanelor private de libertate și a demnității umane reprezintă obligații fundamentale pentru întregul personal.
Contextul acestui caz este marcat de fapta pentru care Mario Alexandru Fojică a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare. Pe 27 iunie 2023, pe când era elev la Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu”, Fojică a înjunghiat mortal o fată de 14 ani și l-a rănit grav pe prietenul acesteia în Grădina Botanică din Craiova. Fapta a șocat opinia publică la momentul respectiv, generând discuții aprinse despre siguranța publică și responsabilitatea minorilor. Agresiunea suferită de Fojică în penitenciar, conform acuzațiilor, ridică întrebări serioase despre condițiile de detenție și respectarea drepturilor deținuților, indiferent de gravitatea infracțiunilor comise de aceștia. Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la articolul 3, interzice explicit tortura și tratamentele inumane sau degradante, principiu fundamental valabil pentru toți deținuții din statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv România.
Un raport din 2022 al CPT, organismul menționat de ANP, a evidențiat diverse deficiențe în sistemul penitenciar românesc, inclusiv supraaglomerarea și necesitatea unor măsuri mai stricte pentru prevenirea relelor tratamente. Deși ANP subliniază aprecierea CPT pentru modul de gestionare a acestui caz specific, incidentul scoate în evidență o problemă persistentă a respectării drepturilor omului în detenție. Organizații neguvernamentale precum APADOR-CH au semnalat în repetate rânduri cazuri de abuzuri în penitenciarele românești, subliniind necesitatea unei supravegheri constante și a unei responsabilități sporite a personalului.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru statul de drept din România, deoarece subliniază că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar cei însărcinați cu aplicarea ei. Acuzațiile de tortură aduse polițiștilor de penitenciare, indiferent de fapta victimei, subminează încrederea publică în sistemul judiciar și penitenciar. Respectarea drepturilor omului în detenție este un indicator fundamental al unei societăți democratice. De asemenea, incidentul reiterează necesitatea unei reforme continue în sistemul penitenciar pentru a preveni abuzurile și a asigura un tratament demn și legal pentru toți deținuții, conform standardelor europene.
Următorul pas în acest caz este procesul penal, unde cei doi agenți și asistentul medical vor trebui să-și susțină nevinovăția sau să răspundă acuzațiilor. Soluționarea definitivă a cauzei penale va determina și reluarea procedurilor disciplinare interne. Acest incident ar putea stimula o revizuire mai amănunțită a protocoalelor de supraveghere și a instruirii personalului penitenciar, pentru a preveni viitoare abuzuri și a consolida angajamentul României față de drepturile omului.
Rămâne de văzut dacă acest caz va duce la schimbări sistemice sau va fi tratat ca un incident izolat.