Ucraina a lovit 21 de nave rusești și zeci de ținte militare în 3 zile

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Forțele ucrainene au anunțat o operațiune majoră cu drone, lovind 21 de nave rusești și 53 de ținte militare în Crimeea și sudul Ucrainei în ultimele 72 de ore, inclusiv 19 petroliere din „flota fantomă” a Rusiei. Această campanie, care a vizat și 50 de instalații energetice, ridică îngrijorări privind siguranța navigației comerciale și riscul de represalii rusești, inclusiv asupra navelor din portul Sulina.

EN

Brief

Ukrainian forces announced a major drone operation, striking 21 Russian vessels and 53 military targets in Crimea and southern Ukraine over the past 72 hours, including 19 tankers from Russia's 'shadow fleet'. This campaign, which also targeted 50 energy facilities, raises concerns about the safety of commercial shipping and the risk of Russian retaliation, potentially affecting vessels in Sulina port.

Ucraina a lovit 21 de nave rusești și zeci de ținte militare în 3 zile
Sursa foto: ziare.com

Amploare fără precedent, risc de represalii rusești

Forțele ucrainene pentru sisteme fără pilot au anunțat una dintre cele mai ample operațiuni de lungă durată de la începutul războiului, susținând că au confirmat lovirea a 21 de nave, inclusiv 19 petroliere, și a zeci de ținte militare în Crimeea ocupată și în sudul Ucrainei în ultimele 72 de ore. Potrivit maiorului Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, aceste atacuri reprezintă o escaladare semnificativă a conflictului maritim, iar analiștii avertizează asupra unui risc crescut de represalii rusești, inclusiv asupra navelor comerciale care tranzitează portul Sulina.

Operațiunea, care a implicat mai multe unități specializate de drone, inclusiv unitatea Kairos, Regimentul 413 și Centrul Independent nr. 1, a vizat în principal „flota fantomă” a Rusiei, o rețea de nave care transportă petrol rusesc, adesea pentru a eluda sancțiunile internaționale. Robert Brovdi, cunoscut și sub numele de „Madyar”, a declarat că nouă petroliere rusești au fost lovite în noaptea de 8 iulie, adăugându-se altor zece incidente raportate pe 7 iulie și două din ziua precedentă. Pe lângă cele 19 petroliere, o navă de marfă și un feribot care opera în Kerci au fost, de asemenea, lovite în Marea Azov.

Compania britanică de informații maritime Ambrey a subliniat că, înainte de ultimul val de atacuri, cele 12 incidente înregistrate în primele 48 de ore reprezentau deja cel mai mare număr de nave comerciale atacate într-un interval atât de scurt de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în februarie 2022. „Atacurile din această săptămână din Marea Azov reprezintă mai mult decât o nouă etapă a conflictului din Marea Neagră. Ele marchează o escaladare semnificativă a amenințărilor la adresa securității maritime și o schimbare a modului în care este purtat războiul pe mare”, se arată în analiza Ambrey.

Oficialii ucraineni au declarat că operațiunea are ca scop perturbarea transporturilor de combustibil către Crimeea, peninsulă anexată ilegal de Rusia în 2014. Robert Brovdi a făcut publice numele a opt dintre navele lovite: petrolierele Venus III, Sanar-1, Sanar-17, Teti, Aleksei Savrasov, Penelope și Climene, precum și dragorul Ivan Ceremisinov. Potrivit Ambrey, multe dintre aceste nave sau companiile care le operează sunt deja vizate de sancțiuni impuse de Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite pentru implicarea în transportul petrolului rusesc. Cu toate acestea, criteriul principal în alegerea țintelor pare să fi fost rolul acestora în aprovizionarea Crimeei cu combustibil, mai degrabă decât regimul de sancțiuni în sine.

Pe lângă țintele maritime, dronele ucrainene ar fi lovit peste noapte 53 de ținte militare în Crimeea ocupată și în teritoriile ocupate din sudul Ucrainei. Infrastructura energetică a rămas, de asemenea, un obiectiv principal. În cadrul operațiunii în curs, denumită „Crimean Switch Off”, forțele ucrainene ar fi lovit încă șase stații electrice. Potrivit Forțelor de Sisteme Fără Pilot, între 1 și 8 iulie 2026, au fost vizate în total 50 de instalații energetice din teritoriile ocupate. Oficialii ucraineni au adăugat că această campanie a avariat și alte obiective militare de mare valoare, deși detalii suplimentare nu au fost încă făcute publice, un raport mai cuprinzător fiind așteptat ulterior.

Analiștii de la Ambrey atrag atenția și asupra unei schimbări îngrijorătoare în modul de desfășurare a atacurilor. Înregistrările video publicate după operațiuni arată că dronele au vizat în special puntea de comandă și spațiile de cazare ale echipajelor, ceea ce sporește riscul producerii de victime în rândul marinarilor civili. Ambrey afirmă că această tactică seamănă cu metode folosite anterior de forțele ruse și avertizează că reprezintă o evoluție periculoasă pentru siguranța navigației comerciale în regiune. Această abordare ridică semne de întrebare privind respectarea dreptului internațional maritim și a principiilor de protecție a civililor în zonele de conflict.

Firma britanică de securitate maritimă consideră că există o posibilitate reală ca Moscova să răspundă prin atacuri asupra navelor considerate apropiate de Ucraina. Potrivit evaluării Ambrey, represaliile rusești au loc, de regulă, în decurs de două până la cinci zile după astfel de incidente. În acest context, compania avertizează că navele comerciale aflate în portul Sulina, în așteptarea accesului către porturile ucrainene de la Dunăre sau de la Marea Neagră, s-ar putea confrunta în perioada următoare cu un risc crescut de atacuri directe. Până în prezent, autoritățile ruse nu au comentat afirmațiile Ucrainei privind amploarea atacurilor și nici nu au confirmat eventualele avarii suferite de navele menționate. Această lipsă de confirmare din partea Rusiei este o tactică des întâlnită în războiul informațional, menită să minimizeze impactul operațiunilor ucrainene.

De ce contează

Această serie de atacuri reprezintă o demonstrație a capacității Ucrainei de a lovi ținte strategice rusești pe mare și în Crimeea, chiar și în adâncimea teritoriului ocupat. Escaladarea conflictului maritim nu doar că perturbă aprovizionarea militară rusă, dar crește și riscul pentru transportul maritim comercial în Marea Neagră și Marea Azov, cu implicații directe pentru porturile românești, precum Sulina. Riscul de victime civile și de daune colaterale asupra infrastructurii energetice, deja tensionate de conflict, adâncește instabilitatea regională și complică eforturile de securitate maritimă internațională.

În fața acestei escaladări, comunitatea internațională, inclusiv organizațiile maritime, va monitoriza îndeaproape evoluțiile. Rămâne de văzut cum va reacționa Rusia și dacă va confirma sau infirma pagubele, precum și dacă va lansa represalii. Modul în care aceste atacuri vor influența dinamica războiului și navigația în Marea Neagră va fi crucial. Este posibil ca noi măsuri de securitate maritimă să fie implementate sau ca rutele comerciale să fie reevaluate, având în vedere amenințarea crescută.

De asemenea, se așteaptă un raport ucrainean mai detaliat, care ar putea oferi o imagine mai clară a impactului real al operațiunii.