Pasiune pentru cunoaștere și luptă cu singurătatea
Viorel Pintilescu, un bărbat în vârstă de 87 de ani, a devenit primul candidat înscris la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” (USV) din Iași, alegând programul de licență în Biologie la forma de învățământ cu frecvență. Decizia sa, de a se alătura tinerilor studenți la o vârstă venerabilă, a surprins și inspirat, fiind motivată de dorința ardentă de a-și menține mintea activă și de a combate singurătatea, așa cum a declarat pentru Ziarul de Iași: „Un om nu trebuie să…nu poate să moară prost, ca să mă exprim așa … mai ales dacă-i din Iași. Ar fi păcat să nu urmez o facultate, pentru că, în primul rând, Iașul este un 'focar' de cultură și îmi îmbogățesc eu cunoștințele.”
Născut în 1939, domnul Pintilescu a terminat liceul în 1965, însă vicisitudinile vieții l-au împiedicat să-și urmeze visul universitar la tinerețe. A urmat trei ani la Școala Medie Tehnică de Mecanizare a Agriculturii din Bacău, dar instituția a fost desființată înainte de finalizarea studiilor sale. Ulterior, și-a petrecut 35 de ani în armată, ca maistru militar principal specializat în comunicații, lucrând cu aparatură radio, radiorelee și televiziune. Acum, la peste șase decenii de la absolvirea liceului, el își îndeplinește o dorință mai veche, subliniind că învățatul este cea mai bună metodă de a-și păstra agilitatea mentală.
Motivația domnului Pintilescu este complexă, combinând setea de cunoaștere cu o nevoie profundă de interacțiune socială. După moartea soției sale acum șase ani și cu copiii stabiliți la casele lor, singurătatea a devenit o prezență apăsătoare. „Singurătatea e grea, dar dacă urmez facultatea, viața trece mult mai ușor, e o chestiune din punct de vedere psihic”, a mărturisit el. Această perspectivă subliniază rolul esențial pe care educația continuă și implicarea socială îl pot juca în bunăstarea persoanelor vârstnice, oferind un scop și o structură vieții cotidiene.
Viorel Pintilescu nu caută o diplomă pentru un loc de muncă sau o nouă carieră, ci pur și simplu vrea să învețe. El este un cititor asiduu, frecventând bibliotecile din Iași și dedicându-se lecturii cărților științifice, fiind fascinat de formarea Universului și apariția omului. A ales Biologia, considerând-o o știință extrem de importantă care îl poate ajuta și psihic, prin stimulul de a învăța și de a se prezenta în fața profesorilor pentru a obține note pe merit. Planurile sale de viitor sunt ambițioase: după terminarea celor trei ani de studiu la Biologie, intenționează să se înscrie la o altă facultate, dedicându-și astfel restul vieții universităților, conform declarațiilor sale pentru Ziarul de Iași.
Diferența de vârstă față de viitorii săi colegi nu îl preocupă, dimpotrivă, el consideră că interacțiunea cu tinerii studenți îi va face bine și îi va oferi un anturaj stimulant. Chiar și traseul zilnic de la domiciliul său din Tătărași până la facultatea din Copou este deja planificat, folosind tramvaiul. Singura sa preocupare este legată de memorie, dar este încrezător că „cerebelul” îl va ajuta să obțină rezultatele dorite. Această atitudine proactivă și entuziasmul său sunt exemple remarcabile de învățare pe tot parcursul vieții, concept promovat intens la nivel european prin inițiative precum „Agenda europeană pentru învățare a adulților”, care vizează creșterea participării adulților la educație și formare profesională până la 2030.
Cazul lui Viorel Pintilescu nu este singular în contextul european, unde se observă o tendință crescândă de implicare a persoanelor vârstnice în programe de educație superioară. Potrivit Eurostat, în 2022, procentul persoanelor cu vârste de peste 65 de ani participante la educație și formare în Uniunea Europeană a fost de aproximativ 2%, un indicator al dorinței de dezvoltare personală și de menținere a relevanței în societate. În România, deși statisticile specifice pentru această categorie de vârstă sunt mai puțin detaliate, inițiative precum cea a domnului Pintilescu pot stimula o dezbatere mai amplă despre adaptarea sistemului educațional la nevoile unei populații îmbătrânite și despre beneficiile sociale și psihologice ale învățării continue. Universitățile pentru Vârsta a Treia, de exemplu, sunt tot mai populare în țări precum Franța sau Marea Britanie, oferind cursuri adaptate și oportunități de socializare, aspecte ce ar putea fi extinse și în România.
De ce contează
Cazul lui Viorel Pintilescu este mai mult decât o știre inedită; el subliniază importanța vitală a educației continue și a implicării sociale la orice vârstă. Pentru societate, exemplul său demonstrează că vârsta nu este o barieră în calea învățării și dezvoltării personale, putând inspira alte persoane vârstnice să-și urmeze pasiunile. Pentru sistemul educațional, acesta este un semnal că există o cerere pentru programe accesibile și adaptate nevoilor seniorilor. Pe termen lung, o populație vârstnică activă și educată contribuie la reducerea poverii sociale și la îmbunătățirea calității vieții, promovând o imagine pozitivă a îmbătrânirii active și demne.
Viitorul academic al domnului Pintilescu la USV Iași va fi monitorizat cu interes, fiind un test al capacității sistemului universitar de a integra și sprijini studenți de toate vârstele. Rămâne de văzut cum se va adapta la rigorile academice, dar și cum interacțiunea sa cu tinerii studenți va influența mediul universitar. Există, de asemenea, întrebarea dacă exemplul său va determina universitățile din România să dezvolte mai multe programe dedicate seniorilor, recunoscând beneficiile învățării pe tot parcursul vieții pentru sănătatea mentală și bunăstarea generală.
Inițiativa sa ar putea deschide noi orizonturi pentru educația adulților în România, transformând Iașul, orașul celor șapte coline, într-un pol al învățământului intergenerațional.