Cheltuieli de apărare, Groenlanda și viitorul Alianței
Summitul NATO de la Ankara, desfășurat marți și miercuri, 7-8 iulie 2026, a reunit liderii celor 32 de state membre într-un climat de tensiuni accentuate de declarațiile președintelui american Donald Trump. Acesta și-a exprimat în repetate rânduri dezamăgirea față de modul în care NATO a acționat în timpul conflictului cu Iranul și a insistat asupra majorării accelerate a cheltuielilor de apărare de către aliații europeni. Potrivit Al Jazeera, Trump a subliniat că a fost dezamăgit de lipsa de reciprocitate în relația cu aliații, afirmând: "De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, iar ei nu sunt alături de noi? Noi am fost întotdeauna alături de ei."
Evenimentul a debutat marți cu Forumul Industriei de Apărare, unde au fost anunțate contracte și proiecte militare de miliarde de dolari, menite să demonstreze angajamentul statelor europene față de creșterea investițiilor în securitate. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a calificat aceste investiții drept "bani bine cheltuiți", într-un efort de a tempera criticile americane. Potrivit NATO, cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei și Canadei au crescut cu 11% în 2026, ajungând la 634 de miliarde de dolari, comparativ cu 571 de miliarde de dolari în 2025. Cu toate acestea, ritmul de creștere a fost mai lent decât cel de 19% înregistrat între 2024 și 2025. Donald Trump a cerut aliaților să atingă obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuielile de securitate până în 2035, deși NATO a confirmat că cinci țări, printre care Polonia și statele baltice, au atins deja acest prag în 2026. Slovenia rămâne codașă, cu doar 1,61% din PIB alocat apărării.
Președintele României, Nicușor Dan, a participat la summit, unde a avut o serie de întâlniri bilaterale, inclusiv cu o delegație bipartizană a Congresului SUA. Discuțiile s-au axat pe consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, cooperarea în domeniul apărării și prioritățile comune pe agenda Alianței. Nicușor Dan a reconfirmat statutul României de aliat de încredere și a pledat pentru importanța sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru consolidarea apărării aeriene și maritime, având în vedere consecințele acțiunilor Rusiei în regiune. Din delegația română au făcut parte ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad. Ministrul Radu Miruță a semnat memorandumuri de înțelegere pentru proiecte de apărare aeriană și antirachetă, precum și memorandumul actualizat pentru inițiativa de pregătire a piloților militari în Europa (NFTE), la care au aderat recent Franța, Finlanda și Suedia. Un alt anunț important a fost aderarea României la Coaliția de achiziții pentru Naval Strike Missile și Joint Strike Missile, alături de SUA, Marea Britanie și Norvegia. De asemenea, România, alături de alți opt aliați, inclusiv Canada, Turcia și Ucraina, a anunțat înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), cu scopul de a mobiliza capital pentru industria de apărare, instituție care ar trebui să devină operațională în 2027.
Unul dintre subiectele controversate ale summitului a fost readucerea în discuție de către Donald Trump a controlului asupra Groenlandei, afirmând că aceasta "ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca", o declarație care a stârnit tensiuni cu Copenhaga. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a reacționat prompt, declarând că aliații trebuie să respecte suveranitatea Danemarcei și că Groenlanda "nu este de vânzare". Această dispută a readus în prim-plan o tensiune diplomatică mai veche dintre Washington și Copenhaga, ambele membre fondatoare NATO. O altă controversă a vizat posibila readmitere a Turciei în programul avioanelor F-35, din care fusese exclusă în 2019. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat că o astfel de decizie ar schimba echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, în timp ce Trump a declarat că situația este analizată. În contextul acestor tensiuni, diplomații europeni, citați de Sky News, au mizat pe relația personală dintre Donald Trump și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, gazda summitului, precum și pe eforturile secretarului general Mark Rutte, pentru a menține un ton constructiv.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost, de asemenea, prezent la Ankara, cerând aliaților să accelereze dezvoltarea unui sistem european de apărare antirachetă și să ofere Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană. El a subliniat că experiența militară a armatei ucrainene ar reprezenta un avantaj major pentru NATO, întrebând retoric: "Chiar credeți că ar fi corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor cu un astfel de nivel al capacităților de apărare?" Zelenski a solicitat intensificarea presiunilor asupra Rusiei și a menționat că va discuta cu Trump despre modalități de încheiere a războiului, având în vedere că "situația de pe câmpul de luptă s-a blocat în mod evident în ultimele câteva luni". Ucraina a solicitat rachete Patriot pentru a contracara rachetele balistice rusești, dintre care niciuna nu a fost interceptată până acum. De asemenea, liderii NATO intenționează să reafirme sprijinul pentru Ucraina, angajându-se să aloce 70 de miliarde de euro pentru echipamente militare, asistență și instruire în 2026, cu promisiunea de a menține niveluri similare în 2027.
În marja summitului, Franța și Marea Britanie au prezentat planuri pentru o misiune maritimă multinațională în Strâmtoarea Ormuz, în cadrul discuțiilor dintre NATO și miniștrii de externe ai țărilor arabe din Golf. Cu toate acestea, diplomații au indicat că respingerea inițiativei de către Iran face improbabilă depășirea impasului în această cale navigabilă vitală. Pe de altă parte, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că Germania și-a dublat cheltuielile militare începând din 2022, cerând ca summitul să transmită un "semnal de putere și de unitate". Rusia, prin vocea Kremlinului, a declarat că va urmări cu atenție rezultatele summitului, pe fondul "declarațiilor conflictuale" formulate la adresa sa. Un aspect notabil a fost și un protest anti-NATO în centrul Ankarei, unde poliția turcă a reținut mai mulți manifestanți. Secretarul general Mark Rutte a subliniat importanța dreptului la demonstrație, după ce a fost întrebat despre măsurile restrictive aplicate de autoritățile turce.
De ce contează
Acest summit are implicații majore pentru stabilitatea globală și securitatea României. Presiunile lui Trump pentru majorarea cheltuielilor de apărare, alături de anunțurile privind retragerea trupelor din Europa și revizuirea prezenței militare americane, generează incertitudine, dar și oportunități pentru o mai mare autonomie strategică europeană. Pentru România, consolidarea Flancului Estic și a securității la Marea Neagră, prin proiecte comune de apărare aeriană și maritimă, este vitală în contextul războiului din Ucraina. Înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență poate debloca finanțări esențiale pentru industria de apărare europeană, inclusiv cea românească, reducând dependența de surse externe.
Concluzie Summitul de la Ankara a demonstrat o Alianță NATO aflată la răscruce, confruntată cu imperativul adaptării la noi realități geopolitice și cu provocări interne semnificative. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski de miercuri a fost un moment-cheie pentru a discuta perspectivele încheierii războiului din Ucraina și sprijinul militar. Deși angajamentele europene de creștere a cheltuielilor de apărare sunt vizibile, persistența tensiunilor transatlantice, accentuată de retorica lui Trump și de subiecte precum Groenlanda sau F-35, ridică semne de întrebare asupra unității pe termen lung a Alianței. Declarația finală a summitului, așteptată miercuri, va stabili prioritățile pentru anii următori, cu accent pe apărarea colectivă, consolidarea industriei militare și sprijinul pentru Ucraina.
Rămâne de văzut cum vor fi gestionate diferențele de viziune și dacă Alianța va reuși să își mențină coeziunea într-un peisaj de securitate global tot mai complex.