Liderii discută Ucraina, bugetele de apărare și inițiative anti-drone
Cel de-al 36-lea Summit NATO, o reuniune crucială în istoria Alianței Nord-Atlantice, a început la Ankara, Turcia, în perioada 7-8 iulie 2026. Desfășurat la Complexul Prezidențial Beștepe, summitul este marcat de presiuni intense din partea președintelui SUA, Donald Trump, privind majorarea bugetelor de apărare ale aliaților europeni, redefinind o nouă eră a Alianței axată pe responsabilitate fiscală și securitatea euroatlantică. Liderii de stat și de guvern ai celor 32 de țări participante abordează situația din Ucraina, evoluțiile recente ale Alianței și angajamentul europenilor pentru apărarea continentului, potrivit informațiilor convergente de la surse prezente la eveniment.
Președintele României, Nicușor Dan, și Prima Doamnă, Mirabela Grădinaru, au fost întâmpinați la Palatul Prezidențial Beștepe de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și soția acestuia. În ciuda protocolului care îl plasează pe președintele SUA lângă gazdă în fotografia de grup, o analiză a poziționării liderilor, așa cum a fost raportată de Gândul, arată o reconfigurare a dinamicii. Donald Trump, președintele SUA, a fost poziționat în stânga liderului turc, în timp ce președintele Nicușor Dan s-a regăsit în rândul al doilea, în spatele celor mai puternici lideri NATO. O schimbare notabilă este absența Secretarului General al NATO, Mark Rutte, din centrul fotografiei, el fiind poziționat în dreapta, în primul rând, spre deosebire de predecesorul său, Jens Stoltenberg, care apărea constant în centru, alături de liderul țării gazdă, așa cum s-a întâmplat la summiturile din 2022 la Madrid și 2023 la Vilnius.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat optimismul cu privire la perspectivele unui acord de pace între Rusia și Ucraina, deși a precizat că niciuna dintre părți nu a făcut, până în prezent, mișcări concrete în acest sens. Aflat alături de Recep Erdoğan într-o întâlnire bilaterală în marja summitului, Trump a apreciat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski cu o zi înainte. „Cred că amândoi vor să facă o înțelegere. Păcat că a durat atât de mult, dar cred că va ieși la iveală – ceva”, a declarat Trump, adăugând că „Amândoi [Putin și Zelenski] vor să rezolve problema acum… Cred că o vom rezolva. Sperăm că în curând.” Liderul american a menționat că Secretarul Apărării SUA, Pete Hegseth, i-a arătat imagini de pe front, care l-au șocat. De asemenea, Trump a reiterat critica la adresa aliaților europeni pentru lipsa de sprijin în disputele geopolitice cu Iranul, afirmând că războiul din Ucraina „nu ne afectează pe noi… Afectează Europa mult mai mult. Suntem acolo pentru a ajuta Europa, dar nu afectează Statele Unite. Avem un ocean între noi.”
Întâlnirea bilaterală dintre Donald Trump și Recep Erdoğan a marcat prima vizită a unui președinte american în Turcia în ultimii 17 ani. Trump a anunțat o reconfigurare majoră a relațiilor, anulând sancțiunile economice impuse anterior Turciei, inclusiv cele legate de achiziționarea sistemelor rusești S-400, motivând că „Nu vrem să ne sancționăm prietenii”. Mai mult, Washingtonul este acum disponibil să deblocheze vânzările de avioane de vânătoare F-35 către Ankara, o măsură ce, în opinia lui Trump, va consolida relațiile bilaterale. Președintele american a lăudat Turcia sub conducerea lui Erdoğan, descriind-o ca o forță militară extrem de puternică, dotată cu echipamente de top și soldați excelenți. Această apropiere vine în contextul în care Trump a declarat că „Dacă nu era Erdoğan, nu aș fi venit la summitul NATO.”
Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însoțit de soția sa Olena Zelenska, a cerut ferm accelerarea producției de sisteme de apărare aeriană și a solicitat decizii concrete, subliniind că summitul NATO nu trebuie să fie „un exercițiu lipsit de conținut”. În discursul său din cadrul Forumului Industriei de Apărare, Zelenski s-a concentrat pe urgentarea apărării aeriene și obținerea de licențe din SUA pentru construcția de armament pe plan intern. Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra Kievului, soldate cu zeci de morți, Zelenski a evidențiat prioritatea absolută de a obține rapid rachete pentru sistemele Patriot. El a declarat că „războiul s-a schimbat” și că Ucraina a devenit o sursă de capacitate defensivă extraordinară pentru Alianță, argumentând că NATO are nevoie de Kiev ca membru pentru a deveni mai puternică. „Credeți că este corect să ții în afara NATO o țară cu asemenea capabilități defensive?”, a întrebat Zelenski. Potrivit liderului ucrainean, armata ucraineană elimină aproximativ 30.000 de soldați ruși în fiecare lună, cu 28.000 uciși doar în luna iunie, majoritatea din cauza dronelor. Zelenski a anunțat, de asemenea, că Ucraina a lovit o rafinărie de petrol din Siberia, subliniind că nu mai există nicio rafinărie majoră de petrol din Rusia care să nu fi fost atacată.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat lansarea Inițiativei NATO Drone Edge, prin care aliații vor investi peste 40 de miliarde de dolari în capacități de combatere a dronelor în următorii cinci ani. Această inițiativă, concepută ca un mecanism comun de achiziții rapide, își propune să rezolve probleme financiare și militare critice, având în vedere costurile uriașe ale interceptoarelor Patriot sau rachetelor aer-aer comparativ cu dronele comerciale sau kamikaze. Rutte a subliniat că modelul actual de apărare aeriană nu este sustenabil financiar. Aliații se angajează, de asemenea, să instruiască de cinci ori mai mulți operatori de drone până la sfârșitul anului 2027. În plus, NATO va semna contracte pentru achiziționarea în comun a până la 10 aeronave suedeze Saab GlobalEye AEW&C, ignorând constructorul american Boeing, și a aeronavelor fără pilot de mare altitudine Triton, pentru a consolida forța ISR (Informații, Supraveghere și Recunoaștere) a Alianței. Aceste investiții vin în contextul în care Statele Unite au retras o mare parte din logistica lor de pe continentul european, lăsând aliații europeni descoperiți. Noua flotă GlobalEye va înlocui treptat cele 14 avioane Boeing E-3A Sentry aflate în serviciul NATO din 1982 și va fi staționată la baza aeriană Geilenkirchen din Germania.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat că Turcia reprezintă una dintre cele mai mari forțe armate din NATO și pilonul central de securitate de pe flancul sudic. Pe fondul intensificării atacurilor rusești în Ucraina, NATO și UE au subliniat nevoia critică de a crește producția transatlantică de armament. Din cele 150 de miliarde de euro destinate programului SAFE, 35% sunt alocați parteneriatelor, deși regulamentele UE impun limite stricte companiilor din afara blocului comunitar. Mark Rutte a anunțat, de asemenea, că principalele companii de apărare din SUA (Anduril, Boeing, General Dynamics, Lockheed Martin, Raytheon) au convenit asupra unei inițiative de cooperare industrială cu marile companii europene din sectorul apărării, permițând producerea unor capabilități cheie precum tancurile Abrams sau rachetele AMRAAM și ATACMS în Europa.
Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că va monitoriza îndeaproape summitul NATO din Ankara, menționând că a auzit deja o serie de „declarații conflictuale” cu privire la Rusia. Peskov a adăugat că solicitările Ucrainei pentru noi tipuri de arme ofensive și defensive nu vor descuraja Rusia să-și continue „operațiunea militară specială” până când toate obiectivele sale nu vor fi îndeplinite. În marja summitului, președintele Erdoğan a avut întâlniri bilaterale cu ușile închise cu președintele finlandez Alexander Stubb și cu premierul Canadei, Mark Carney. Un sondaj Gândul, prezentat în contextul summitului, a indicat o poziționare a liderilor europeni la distanță de președintele american, formând un „front comun” împotriva lui Trump. Printre aceștia se numără președintele francez Emmanuel Macron, prim-miniștrii Giorgia Meloni (Italia), Pedro Sanchez (Spania), Mette Frederiksen (Danemarca) și Keir Starmer (Regatul Unit), toți refuzând să sprijine SUA în atacarea Iranului. Trump amenințase anterior că nu va ajuta statele membre NATO care nu l-au sprijinit în acest conflict, o declarație ce a generat tensiuni semnificative în cadrul Alianței. Pe de altă parte, cancelarul german Friedrich Merz și Secretarul General Mark Rutte par a fi în grațiile președintelui american, fiind poziționați mai aproape de acesta în fotografia de grup, în ciuda refuzului lui Merz de a sprijini operațiunea Epic Fury.
De ce contează
Acest summit NATO de la Ankara este crucial pentru securitatea europeană și redefinirea rolului Alianței într-un context geopolitic volatil. Deciziile privind investițiile masive în apărare, în special în combaterea dronelor și înlocuirea echipamentelor americane cu cele europene, subliniază o schimbare de paradigmă către o autonomie strategică sporită a Europei. Tensiunile dintre SUA și anumiți aliați europeni, accentuate de declarațiile lui Trump și de poziționarea liderilor în fotografia oficială, ar putea fragiliza coeziunea Alianței. Pentru România, participarea președintelui Nicușor Dan și sprijinul logistic acordat SUA în Operațiunea Epic Fury arată o aliniere strategică, dar și riscuri diplomatice. Această reuniune va stabili direcția viitoare a NATO în fața amenințărilor rusești și a presiunilor interne.
Concluzie Summitul de la Ankara se încheie cu un set de decizii ambițioase privind consolidarea apărării europene, prin investiții în tehnologii anti-drone și achiziții comune de echipamente militare. Angajamentele pentru majorarea bugetelor de apărare și pentru un pachet de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027 demonstrează o conștientizare crescută a amenințărilor. Cu toate acestea, tensiunile persistente dintre președintele Trump și unii lideri europeni, precum și deschiderea Turciei către o relație mai strânsă cu SUA, sugerează o Alianță în plină transformare, cu provocări semnificative de coeziune și coordonare.
Rămâne de văzut cum vor evolua relațiile transatlantice și intra-europene în contextul acestor noi dinamici și dacă planurile ambițioase de creștere a producției de armament se vor materializa conform așteptărilor, în special în contextul avertismentelor Kremlinului de a-și continua „operațiunea militară specială”.