Pregătiri intense și dispute aprinse premergând reuniunea din Turcia
Capitala Turciei, Ankara, a fost transformată radical înaintea summitului NATO programat să înceapă marți, 8 iulie 2026. Lucrări ample de amenajare, restricții severe de circulație și măsuri de securitate fără precedent au generat un val de critici din partea opoziției, comercianților și a locuitorilor, în ciuda declarațiilor oficiale privind modernizarea orașului, relatează AFP.
Pe drumul care leagă aeroportul de centrul Ankarei, echipe ale municipalității lucrează non-stop, inclusiv pe caniculă, pentru a amenaja spații verzi și a planta flori. Paradoxal, în același timp, panouri gigantice au fost instalate pentru a masca priveliști considerate inestetice, inclusiv locuințe degradate și cartiere defavorizate, conform AFP. Aceste pregătiri au costat, potrivit presei turce, peste 11 miliarde de lire turcești, echivalentul a peste 205 milioane de euro, sumă care include renovarea unui aeroport militar și construirea de noi drumuri. Autoritățile susțin că aceste investiții vor avea beneficii pe termen lung pentru infrastructura capitalei.
Pe durata celor două zile ale summitului, la care sunt așteptați liderii și delegațiile celor 31 de state membre, inclusiv președintele american Donald Trump, mai multe artere importante din Ankara vor fi închise. Locuitorii și comercianții sunt nevoiți să își limiteze drastic deplasările, iar în unele cazuri, magazinele vor rămâne închise temporar. Mai mult, începând cu 28 iunie și până la încheierea reuniunii, autoritățile au interzis orice adunare sau manifestație publică în capitală, o măsură care a stârnit indignare. „Ankara a devenit practic o închisoare în aer liber. Întreaga capitală este paralizată pentru a facilita circulația câtorva coloane oficiale”, a declarat Tuncer Bakirhan, copreședintele partidului de opoziție pro-kurd DEM, citat de AFP. El a adăugat că „locuitorii sunt tratați ca niște indesezabili în propriul lor oraș”, făcând referire la zvonuri, infirmate ulterior, despre rezervarea unor parcuri pentru joggingul președintelui francez, Emmanuel Macron.
Comercianții locali sunt direct afectați de aceste măsuri. Ümit Örkan, administratorul unui minimarket a cărui intrare este blocată de panourile de promovare a summitului, a declarat că „sunt banii noștri cei care se risipesc. Nu se cheltuiește pentru noi sau pentru cartierele sărace, ascunse în spatele acestor panouri, ci pentru președinții altor țări.” El a subliniat că afacerea sa va fi nevoită să închidă timp de o săptămână, fără a primi despăgubiri pentru pierderea veniturilor. Situația este similară pentru florarul Kadir Kokus, care a raportat o reducere cu 95% a vânzărilor, deoarece panourile i-au anulat vizibilitatea afacerii. Aceste măsuri au început să fie implementate la sfârșitul lunii iunie 2026. Nemulțumirea este generalizată, iar mulți locuitori aleg să părăsească Ankara, trenurile și cursele aeriene fiind deja pline, conform mărturiilor citate de AFP.
Pe lângă pregătirile logistice, summitul este precedat de tensiuni diplomatice semnificative. Un incident notabil îl reprezintă postarea președintelui american Donald Trump pe rețelele sociale, în care a ironizat-o pe premierul italian Giorgia Meloni cu o fotografie însoțită de comentariul „E nevoie de un ordin de restricție”. Această acțiune a tensionat atmosfera diplomatică, deși guvernul italian, potrivit cotidianului Corriere della Sera, nu intenționează să reacționeze la „această provocare”. Disputa a început luna trecută, în timpul summitului G7 din Franța, când Trump a afirmat că Meloni l-ar fi „rugat în repetate rânduri” să facă o fotografie, o acuzație pe care premierul italian a catalogat-o drept „complet inventată” și a subliniat că Italia nu se înjosește în fața nimănui, așa cum a raportat și France 24 pe 19 iunie 2026.
Dincolo de disputele personale, există motive geopolitice mai profunde. Donald Trump a criticat-o pe Meloni pentru că ar fi „întors spatele Statelor Unite” în privința împiedicării Iranului de a dezvolta o armă nucleară, acuzând-o, de asemenea, că Italia nu a permis armatei americane să utilizeze pistele de aterizare de pe teritoriul său în timpul escaladării conflictului cu Teheranul, o „mare neplăcere logistică” în viziunea sa, având în vedere sutele de miliarde de dolari investite anual de SUA în securitatea aliaților. Trump consideră că Meloni încearcă acum să repare legăturile cu Washingtonul doar pentru a-și îmbunătăți popularitatea internă, o strategie respinsă public de președintele american.
Un alt episod tensionat implică declarațiile prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, care a cerut Washingtonului să nu vândă arme avansate Ankarei, numind Turcia „un regim infectat de Frăția Musulmană” într-o declarație pentru Fox News. Netanyahu a susținut că vânzarea de avioane F-35 sau motoare pentru avioanele de vânătoare turcești ar „perturba echilibrul de putere din Orientul Mijlociu”. El a făcut o gafă diplomatică majoră afirmând că Cipru este stat membru NATO, deși țara și-a declarat neutralitatea militară și nu face parte din alianță, fiind blocată de obiecțiile Turciei, așa cum a clarificat HotNews. Această eroare subliniază tensiunile regionale complexe care se reflectă și la nivelul summitului NATO.
În pofida acestor controverse, Federația turcă a șoferilor de taxi a pregătit măsuri de ospitalitate, cerând șoferilor să poarte uniforme și oferind vizitatorilor apă, rahat turcesc și apă de colonie. De asemenea, pentru prima dată, polițiști călare vor patrula în Ankara, iar infrastructura rutieră a fost cosmetizată, inclusiv prin repararea gropilor, revopsirea trotuarelor și aducerea capacelor de canalizare la nivelul asfaltului. Aceste pregătiri au generat și reacții ironice pe rețelele sociale, un utilizator sugerând că de acum înainte, a face eforturi pentru oaspeți va fi echivalent cu „a găzdui NATO”. Un altul a propus introducerea „tratamentele NATO” în saloanele de înfrumusețare. Nemulțumirea localnicilor este sintetizată de gluma virală a unei studente, Sima, care a afirmat: „Toată această înfățișare nu este pentru noi. Dacă Macron ar putea folosi transportul public, poate că am avea în sfârșit aer condiționat în autobuze!”.
De ce contează
Summitul NATO de la Ankara nu este doar o reuniune diplomatică de rutină, ci un eveniment cu implicații profunde pentru locuitorii orașului gazdă și pentru relațiile internaționale. Costurile uriașe, restricțiile severe și disconfortul creat pentru cetățenii turci subliniază prioritățile guvernamentale, care par să acorde mai multă importanță imaginii externe decât bunăstării interne. Pe plan diplomatic, tensiunile dintre lideri precum Trump, Meloni, Netanyahu și Erdogan, care preexistă summitului, riscă să umbrească agenda oficială și să complice eforturile de consolidare a unității Alianței. Modul în care aceste disensiuni vor fi gestionate va influența capacitatea NATO de a aborda provocările globale actuale, de la securitatea energetică la stabilitatea regională, într-un context geopolitic tot mai volatil.
În concluzie, summitul NATO de la Ankara se anunță a fi un eveniment complex, marcat de un contrast puternic între imaginea de fațadă a unei capitale modernizate și realitatea unei vieți cotidiene perturbate. Pregătirile ample și costisitoare, deși prezentate ca o investiție pe termen lung, au generat critici virulente și au scos la iveală disparități sociale. Pe plan diplomatic, reuniunea va fi un test pentru coeziunea Alianței, având în vedere schimburile de replici acide dintre lideri importanți chiar înainte de începerea discuțiilor. Rămâne de văzut dacă agenda oficială a summitului va reuși să depășească aceste tensiuni preexistente și să producă decizii concrete în beneficiul securității euro-atlantice.
Întrebarea fundamentală este dacă aceste sacrificii ale populației și aceste fricțiuni diplomatice vor fi justificate de rezultatele concrete ale reuniunii, sau dacă vor rămâne doar un episod costisitor într-o serie de evenimente internaționale dominate de retorică și imagine.