Presiune financiară și angajamente pentru apărare
Statele Unite ale Americii au transmis o avertizare categorică aliaților europeni din NATO care nu își respectă angajamentele financiare în domeniul militar, cu doar câteva zile înainte de summitul crucial de la Ankara. Washingtonul, prin vocea ambasadorului american la NATO, Matt Whittaker, a criticat ritmul lent în care unele capitale își majorează bugetele pentru apărare, conform strategiei agreate anterior sub presiunea administrației Donald Trump, relatează AFP.
Ambasadorul Whittaker a subliniat importanța respectării calendarului de finanțare militară stabilit. „Unii aliați fac mai mult decât alții, iar țări precum Polonia, țările scandinave, statele baltice și Germania sunt în fruntea plutonului”, a declarat Whittaker, citat de AFP. Acesta a adăugat că „avem unele [țări] care sunt rămase în urmă, fie pentru că nu cheltuiesc suficient, fie pentru că nu se află pe o traiectorie credibilă pentru îndeplinirea angajamentelor asumate la Haga”, deși a evitat să numească public statele vizate.
Sub presiunea constantă exercitată de președintele american Donald Trump, cele 32 de țări membre ale NATO au acceptat, în cadrul precedentului summit desfășurat anul trecut la Haga, un plan ambițios de creștere a cheltuielilor. Potrivit AFP, singura excepție de la acest acord a fost Spania. Conform strategiei stabilite, statele semnatare s-au angajat să aloce treptat până la 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, termenul limită fiind anul 2035. Acest procent istoric este împărțit în două direcții clare: 3,5% reprezintă fonduri alocate strict pentru înarmare și zona militară, în timp ce restul de 1,5% este destinat investițiilor conexe, incluzând modernizarea infrastructurii critice, dezvoltarea industriei de profil și securitatea cibernetică.
Donald Trump a reiterat joi, pe rețeaua Truth Social, că este „ridicol” ca SUA să mențină o relație „unilaterală” cu NATO. „Nu au fost acolo pentru noi!!!”, a postat Trump, incluzând un grafic care arată că SUA investesc considerabil mai mult decât celelalte țări membre. Deși graficul nu menționează perioada exactă, acesta indica sume precum 999 miliarde de dolari alocate de SUA pentru apărare, comparativ cu 90 de miliarde de dolari de către Regatul Unit, 66,5 miliarde de dolari de Franța, 48,8 miliarde de dolari de Italia și 44,3 miliarde de dolari de Polonia. Această critică vine în contextul în care președintele american și-a criticat aliații europeni și pentru refuzul lor de a se angaja alături de el în războiul declanșat la sfârșitul lui februarie 2026 împotriva Iranului împreună cu Israelul.
Ambasadorul Whittaker a precizat că președintele Trump „așteaptă din partea tuturor aliaților să-și intensifice eforturile și să se angajeze urgent pe calea celor 5%”. O atenție deosebită a fost acordată Spaniei, care a stârnit nemulțumirea liderului de la Casa Albă după ce a refuzat categoric să aplice majorările masive pentru înarmare. Cu toate acestea, diplomatul american a încercat să tempereze speculațiile privind o confruntare directă între Donald Trump și premierul spaniol Pedro Sanchez la viitoarea reuniune programată pe 7 și 8 iulie la Ankara. Pe lângă componenta strict financiară, emisarul american a subliniat că Europa trebuie să devină un pilon mult mai puternic și mai independent în arhitectura de securitate colectivă, asumându-și responsabilități sporite și consolidându-și structurile defensive, având în vedere provocările geopolitice globale tot mai diverse.
Pe lângă aceste discuții privind contribuțiile financiare, un draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027. Potrivit unor diplomați citați de surse din presă, membrii NATO se așteaptă să aprobe la summit un ajutor militar pentru Ucraina pentru anul 2026 și „cel puțin niveluri echivalente” de sprijin pentru anul 2027. Angajamentul financiar al NATO pentru Ucraina va include 30 de miliarde de euro pe an dintr-un împrumut al UE și fonduri deja angajate de țările membre, majoritatea finanțării urmând să fie asigurată de membrii europeni ai alianței și Canada. Textul declarației summitului NATO va reafirma, de asemenea, „angajamentul ferm față de apărarea colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington și față de legăturile transatlantice”.
Contextul acestor discuții este unul marcat de o schimbare semnificativă în peisajul geopolitic european. După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, multe state europene au conștientizat necesitatea stringentă de a-și consolida capacitățile de apărare. De exemplu, Germania, o țară adesea criticată pentru cheltuielile sale reduse în materie de apărare în trecut, a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei, Bundeswehr. Această inițiativă, deși lăudabilă, necesită timp pentru a se materializa în capacități operaționale complete. De asemenea, Polonia, conform datelor Eurostat din 2025, a depășit deja pragul de 2% din PIB pentru apărare, situându-se printre liderii Alianței în acest sens, în timp ce alte state, precum Belgia sau Luxemburg, continuă să rămână sub acest prag.
Această presiune americană nu este nouă, dar se intensifică sub administrația Trump, care a adoptat o retorică mai dură față de aliații percepuți ca fiind „întârziați”. Criticile se bazează pe principiul partajării echitabile a poverii, argumentând că Statele Unite au suportat o parte disproporționat de mare a costurilor de securitate colectivă timp de decenii. Retorica președintelui Trump, care a amenințat chiar cu retragerea sprijinului american pentru statele care nu își îndeplinesc obligațiile, a generat îngrijorări serioase în rândul aliaților europeni cu privire la viitorul coeziunii NATO.
De ce contează
Această presiune exercitată de SUA asupra aliaților NATO este crucială pentru viitorul securității transatlantice. Respectarea angajamentelor de cheltuieli militare consolidează capacitatea de apărare colectivă, esențială într-un context geopolitic volatil, marcat de conflicte precum cel din Ucraina și tensiuni globale. O alianță mai puternică și mai echilibrată financiar reduce dependența de un singur actor, contribuind la o partajare mai echitabilă a responsabilităților și la o mai mare reziliență în fața amenințărilor. Pentru România, care a depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare, aceste discuții subliniază importanța menținerii angajamentelor și a continuării modernizării forțelor armate.
Summitul de la Ankara, programat pentru 7 și 8 iulie 2026, va fi un test major pentru unitatea și determinarea NATO. Pe lângă discuțiile privind cheltuielile de apărare și pachetul de ajutor pentru Ucraina, liderii vor aborda și provocările geopolitice emergente, inclusiv rolul Europei în securitatea globală și consolidarea independenței strategice. Rămâne de văzut cum vor gestiona liderii europeni presiunea americană și cum se vor concretiza angajamentele financiare pe termen lung. Summitul va oferi, de asemenea, ocazia de a evalua progresul înregistrat de la summitul de la Haga din anul precedent și de a stabili noi direcții strategice pentru Alianță într-un mediu de securitate în continuă schimbare.
Dialogul dintre Statele Unite și Spania, precum și atitudinea generală a membrilor față de cerințele lui Trump, vor fi indicatori cheie ai stabilității interne a NATO.