Controversă privind confidențialitatea anchetelor DIICOT
Alexandra Zară, președinta demisă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), a acuzat miercuri, 8 iulie 2026, că a fost revocată din funcție pentru că nu l-a informat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, cu privire la acțiunea DIICOT din Bihor. Zară a subliniat că respectarea solicitării anchetatorilor de a păstra confidențialitatea era obligatorie și că divulgarea informațiilor ar fi constituit o infracțiune penală. „Dacă l-aș fi informat, aș fi săvârșit o infracțiune, infracțiune care este prevăzută de Codul penal”, a declarat Alexandra Zară, citată de HotNews.
Demersul ministrului interimar Dragoș Pîslaru de a o revoca pe Alexandra Zară a stârnit reacții vehemente în spațiul public, inclusiv din partea deputatului PSD Adrian Câciu, care a acuzat un abuz de putere. Câciu a criticat decizia, afirmând pe pagina sa de Facebook că „În România, dacă refuzi să comiți o infracțiune, ajungi să fii dat afară. Aceasta pare să fie viziunea «reformatorului» Pîslaru și a șefului său, Bolojan”. Această declarație, preluată de Digi24 și HotNews, evidențiază tensiunile politice generate de cazul azilelor din Bihor.
Alexandra Zară a explicat că a primit un telefon de la ministrul Pîslaru în timp ce se îndrepta spre Caraș-Severin, fiind informată despre revocarea iminentă a mandatului său, care ulterior a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit declarațiilor sale, motivul invocat de ministru a fost „lipsa informării înainte a dumnealui cu privire la acțiunea din 30 iunie”. Zară a reiterat că solicitarea de confidențialitate a venit direct de la DIICOT – Structura Centrală și IGPR, Direcția de Investigații Criminale, ca urmare a identificării persoanelor cu dizabilități în cadrul operațiunii. Aceasta a adăugat că a avut o discuție cu ministrul pe această temă chiar după finalizarea procesului de relocare a celor 409 persoane găsite în azilele ilegale din Bihor.
Pe de altă parte, ministrul interimar Dragoș Pîslaru a justificat demiterea prin ceea ce a numit un management defectuos al crizei și lipsa de reacție a instituției pe parcursul investigațiilor din ultimele luni. Într-o postare pe Facebook, ministrul a precizat că a aflat despre operațiunea DIICOT abia în dimineața zilei de 30 iunie, când acțiunea era deja în desfășurare. „Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare”, a transmis Pîslaru, conform HotNews. El a mai adăugat că se întreabă de ce Ministerul Muncii nu a fost informat în prealabil pentru a asigura resursele necesare relocării eficiente a celor peste 400 de persoane vulnerabile.
DIICOT, prin intermediul unui răspuns oficial citat de Digi24, a clarificat că investigația este strict secretă și că Ministerul Muncii nu are dreptul legal să controleze anchetele procurorilor sau să ceară acte din dosar. „Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, astfel că actele și informațiile din dosarul penal pot fi comunicate numai în condițiile și către persoanele expres prevăzute de lege (…). În consecință, instituția dumneavoastră neavând nicio calitate procesuală în cauză nu poate formula o cerere de acces la actele dosarului, aceasta reprezentând o ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală.” Această poziție a DIICOT susține argumentul Alexandrei Zară privind ilegalitatea unei eventuale divulgări de informații.
Operațiunea DIICOT din 30 iunie 2026 a vizat 18 imobile din localitățile Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, județul Bihor, unde au fost identificate 409 persoane vulnerabile. Ancheta vizează suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, un fenomen care, conform datelor Eurostat din 2023, plasează România printre țările cu un număr semnificativ de victime ale traficului de persoane, în special în rândul grupurilor vulnerabile. Aceste azile ilegale, similare cu cele descoperite în 2023 în Ilfov și Mureș, subliniază o problemă sistemică în protecția persoanelor cu dizabilități și vârstnice din România, unde inspecțiile ANPDPD și AJPIS au fost criticate pentru ineficiență în trecut.
Pe lângă demiterea Alexandrei Zară, ministrul Pîslaru a solicitat și sancționarea conducerii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, precum și a conducerii Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor. Această măsură, menționată de Digi24, indică o extindere a responsabilității și asupra altor instituții locale implicate în gestionarea situației persoanelor vulnerabile. Contextul european arată că în țări precum Suedia sau Olanda, sistemele de protecție socială sunt mult mai integrate și transparente, cu mecanisme de control strict și independență operațională a agențiilor de aplicare a legii, contrastând cu fragilitatea și susceptibilitatea la interferențe politice observate în cazul românesc.
De ce contează
Acest incident subliniază o tensiune fundamentală între necesitatea transparenței și respectarea confidențialității în anchetele penale, în special când este vorba de protejarea persoanelor vulnerabile. Demiterea unui oficial care a invocat respectarea legii penale ridică semne de întrebare serioase despre independența instituțiilor și presiunile politice în situații de criză. Impactul direct este asupra încrederii publice în capacitatea statului de a proteja cetățenii și de a aplica legea imparțial. Pe termen lung, astfel de acțiuni pot descuraja funcționarii publici să acționeze conform legii atunci când intervin interese politice, subminând statul de drept și eforturile de combatere a corupției și abuzurilor în sistemul social.
Situația actuală deschide mai multe întrebări esențiale. Va fi investigată acuzația de „ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală” formulată de DIICOT? Cum va afecta acest precedent relația dintre instituțiile de control și cele de aplicare a legii? Rămâne de văzut dacă vor exista consecințe politice pentru ministrul Pîslaru sau dacă demiterea Alexandrei Zară va fi contestată în instanță. În absența unei clarificări legislative privind limitele informării prealabile în cazul unor operațiuni penale de amploare, riscul unor conflicte similare va persista, afectând eficiența intervențiilor statului în cazurile de abuz și exploatare a persoanelor vulnerabile.
Este crucial ca autoritățile să stabilească protocoale clare pentru a preveni viitoarele neînțelegeri și a asigura respectarea atât a legii, cât și a drepturilor cetățenilor.