Schimbare de conducere rapidă după intervenția DIICOT
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri, 8 iulie 2026, numirea conferențiarului universitar doctor Ana Rădulescu în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Această decizie vine la doar câteva ore după revocarea Alexandrei Zară din aceeași funcție, pe fondul unei ample anchete DIICOT privind condițiile din centrele pentru persoane vulnerabile din județul Bihor. Pîslaru a declarat, potrivit Digi24, că Ana Rădulescu este „unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul asistenței sociale, cu o experiență de peste 20 de ani”.
Pîslaru a justificat numirea Anei Rădulescu prin vasta sa experiență academică și profesională, subliniind implicarea acesteia în dezvoltarea serviciilor sociale, elaborarea politicilor publice și coordonarea unor proiecte naționale și europene de anvergură. Conform anunțului făcut pe pagina sa de Facebook, citat de HotNews, Ana Rădulescu își desfășoară activitatea academică în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și a deținut funcții de conducere la Centrul de Formare și Evaluare în Asistență Socială. De asemenea, a avut roluri de responsabilitate în organizații europene prestigioase, precum Federația Internațională a Asistenților Sociali și European Social Network, demonstrând „o expertiză solidă în reforma și modernizarea sistemelor de protecție socială”. Ministrul și-a exprimat convingerea că această experiență va consolida protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități și va contribui la dezvoltarea unor politici publice centrate pe nevoile acestora.
Demisia Alexandrei Zară a fost solicitată de ministrul interimar al Muncii tot miercuri, în urma modului în care a fost gestionată intervenția DIICOT din 30 iunie 2026, care a vizat mai multe centre de îngrijire din Bihor. Această intervenție a scos la iveală condiții precare și posibile abuzuri, similare cazurilor descoperite anterior în „Azilele Groazei” din Ilfov în 2023. Pîslaru a mers mai departe, solicitând președintelui Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, să dispună măsuri de sancționare a directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor. De asemenea, a cerut directorului general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) sancționarea conducerii AJPIS Bihor. Aceste măsuri subliniază o reacție promptă a Guvernului la deficiențele sistemice, semnalate și de organizații neguvernamentale încă din 2022, care au criticat lipsa de monitorizare eficientă a centrelor sociale.
Contextul acestor schimbări este marcat de o serie de scandaluri repetate în sistemul de asistență socială din România. Cazul „Azilele Groazei” din Ilfov, din vara anului 2023, a expus deficiențe grave în supravegherea și funcționarea centrelor pentru vârstnici și persoane cu dizabilități, ducând la demisii și acuzații penale. Potrivit datelor publicate de Parchetul General în 2023, peste 200 de persoane au fost relocate din aceste centre, iar anchetele au vizat zeci de suspecți. Faptul că astfel de situații se repetă, acum în Bihor, indică o problemă structurală persistentă. În comparație cu media europeană, România investește semnificativ mai puțin în serviciile sociale de calitate, conform unui raport Eurostat din 2024, care arată că cheltuielile publice pentru protecția socială în România sunt printre cele mai scăzute din UE, reprezentând aproximativ 14% din PIB, față de o medie UE de peste 20%.
Ministrul Pîslaru a dispus și elaborarea unui protocol interinstituțional și a unor proceduri de lucru clare cu privire la persoanele vulnerabile vizate de acțiuni operative, o inițiativă menită să prevină viitoarele disfuncționalități. Această măsură este crucială, având în vedere că, în trecut, lipsa unor proceduri standardizate a complicat intervențiile autorităților și a lăsat loc unor interpretări și întârzieri. Experți în drepturile omului, precum avocatul Marian Enache, au subliniat în repetate rânduri necesitatea unei legislații mai stricte și a unor controale inopinate, nu doar în urma sesizărilor, pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile. Criticile aduse ANPDPD sub conducerea anterioară vizau tocmai lipsa de proactivitate și incapacitatea de a identifica și corecta abuzurile înainte ca acestea să devină cazuri penale de amploare.
Deși demiterea Alexandrei Zară a fost prezentată ca o măsură directă a ministrului, surse apropiate situației, citate de o publicație locală din Bihor, au sugerat că presiunea publică și mediatică, combinată cu nemulțumirile interne din ANPDPD, au contribuit la decizie. Pe de altă parte, susținătorii Alexandrei Zară au declarat că aceasta a încercat să implementeze reforme, dar s-a confruntat cu un sistem birocratic rigid și cu o lipsă cronică de resurse, o problemă recurentă în instituțiile publice din România. Un raport al Curții de Conturi din 2025 a evidențiat deficiențe majore în finanțarea și personalizarea serviciilor sociale la nivel național, inclusiv la nivelul DGASPC-urilor județene, ceea ce limitează capacitatea acestora de a oferi o protecție adecvată.
De ce contează
Aceste schimbări la vârful ANPDPD și sancțiunile cerute în Bihor sunt esențiale pentru restabilirea încrederii publice în sistemul de protecție socială. Incapacitatea statului de a asigura condiții decente pentru persoanele vulnerabile subminează fundamentul unei societăți echitabile. Numirea unui specialist recunoscut precum Ana Rădulescu, împreună cu inițiativa unui protocol interinstituțional, ar putea marca un punct de cotitură în abordarea problemelor sistemice, asigurând o mai bună coordonare între instituții și o monitorizare mai riguroasă a centrelor sociale, prevenind astfel repetarea tragediilor din trecut și garantând respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.
Viitorul ANPDPD sub noua conducere va depinde de capacitatea Anei Rădulescu de a implementa reforme structurale și de a depăși inerția birocratică. Rămâne de văzut dacă noul protocol interinstituțional va fi suficient pentru a armoniza eforturile DGASPC-urilor, ANPIS și ale altor instituții implicate. De asemenea, este crucială o reevaluare a finanțării și a resurselor umane alocate sistemului de asistență socială. Comisia Europeană a recomandat României, în rapoartele sale anuale din 2024 și 2025, creșterea investițiilor în servicii sociale incluzive.
Succesul Anei Rădulescu va fi măsurat nu doar prin numărul de controale, ci și prin îmbunătățirea reală a calității vieții persoanelor cu dizabilități din România, un obiectiv ambițios într-un domeniu marcat de provocări profunde și de o cronică lipsă de resurse.