Președintele cere date concrete și viziune pe termen lung
Președintele Nicușor Dan a reacționat public miercuri, 8 iulie 2026, la Summitul NATO de la Ankara, cu privire la cazul centrelor de îngrijire ilegale din Bihor, subliniind deficiențele majore ale statului român în gestionarea situațiilor persoanelor vulnerabile. Șeful statului a declarat că România "funcționează cu povești și narative, cu politicieni care declară, declamă, se ceartă între ei, dar nu avem cifre", o critică directă la adresa lipsei de date și strategii concrete în domeniul asistenței sociale.
Președintele a exprimat "toată compasiunea pentru oamenii care au ajuns în această situație", făcând referire la imaginile și relatările șocante apărute în spațiul public. El a insistat că problemele structurale ale statului român, în special la nivelul organismelor de control, necesită un "proces de termen lung" pentru a fi rezolvate. Acesta a trasat o sarcină clară viitorului ministru al Muncii și Protecției Sociale: elaborarea unor "strategii care să aibă indicatori clari, numere" pentru a aborda eficient aceste probleme.
Întrebările retorice ale președintelui Nicușor Dan, precum "Câți oameni sunt în această situație? Câte locuri sunt la centrele publice care să răspundă acestor nevoi? Câte locuri sunt în centrele private? Care este strategia statului român pentru ca această problemă să fie rezolvată într-un interval de 3 ani, 5 ani?", evidențiază frustrarea față de lipsa unei viziuni coerente. Potrivit Digi24, el a reiterat că în absența acestor tipuri de date, "avem fiecare câte o opinie și nu cred că ajungem prea departe". Această declarație subliniază o problemă sistemică, unde deciziile sunt adesea luate pe baza percepțiilor, nu a faptelor concrete.
Pe lângă reacția politică, cazul de la Bihor a generat și consecințe juridice și administrative. Asociația "Dumbrava Dumnezeu poartă de grijă", fondată de Viorel Pașca, cel care administra centrele ilegale, a fost sancționată cu o amendă record de 1.000.000 de lei (aproximativ 200.000 de euro) de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor. Avocatul lui Viorel Pașca, Răzvan Doseanu, a făcut publică această sancțiune, postând procesul-verbal pe Facebook, conform News.ro. Această amendă vine în contextul în care lui Pașca, familiei și colaboratorilor li s-au sechestrat deja bunuri mobile și imobile, li s-au poprit conturile bancare și li s-au confiscat banii cash în cadrul dosarului penal.
Viorel Pașca este vizat de procurorii DIICOT, alături de membri ai familiei sale, într-un dosar complex care include acuzații grave de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile. Ancheta penală este în plină desfășurare, iar sancțiunea administrativă de la ITM Bihor reprezintă o etapă distinctă, dar interconectată, în răspunsul autorităților la abuzurile descoperite.
Cazul Bihor nu este un incident izolat, ci se înscrie într-un șir de scandaluri similare care au zguduit sistemul de asistență socială din România în ultimii ani. Conform datelor Eurostat din 2023, România alocă un procent semnificativ mai mic din PIB pentru servicii sociale comparativ cu media Uniunii Europene, ceea ce contribuie la subfinanțarea și subdimensionarea infrastructurii necesare. De exemplu, în 2022, cheltuielile sociale ale României reprezentau aproximativ 14% din PIB, în timp ce media UE era de peste 20%. Această discrepanță se reflectă direct în calitatea și capacitatea centrelor de îngrijire, atât publice, cât și private. O analiză a Ministerului Muncii din 2024 a relevat că aproximativ 30% dintre centrele private de îngrijire funcționau fără toate autorizațiile necesare sau cu nereguli semnificative, o cifră alarmantă care indică o deficiență sistemică de control.
Nicușor Dan a subliniat că "statul român are foarte, foarte multe deficite, în special organismele sale de control", o problemă generală care se manifestă pe multiple domenii. Această lipsă de supraveghere eficientă permite proliferarea unor astfel de situații. Critica președintelui, similară cu cea formulată de experți în drept social, arată că este necesară o reformă profundă a sistemului de inspecție și monitorizare, nu doar măsuri punitive post-factum. Faptul că o asociație a putut opera ilegal, exploatând persoane vulnerabile, subliniază eșecul instituțiilor de a preveni și detecta la timp astfel de abuzuri.
Deși președintele a vorbit despre necesitatea unor strategii pe termen lung, criticii ar putea argumenta că astfel de declarații, deși pertinente, nu oferă soluții imediate pentru victimele actuale și nu adresează în mod direct responsabilitatea autorităților deja în funcție. Totuși, insistând pe un plan strategic al viitorului guvern, Nicușor Dan plasează responsabilitatea la nivel executiv, cerând o abordare bazată pe date, spre deosebire de simpla reacție emoțională sau politică, o tendință observată frecvent în politica românească, potrivit analiștilor de la HotNews.ro.
De ce contează
Cazul de la Bihor și reacția președintelui Nicușor Dan subliniază o criză profundă în sistemul de asistență socială din România. Lipsa unor date clare și a unor strategii coerente nu doar că permite abuzuri împotriva persoanelor vulnerabile, dar erodează și încrederea publicului în capacitatea statului de a-și proteja cetățenii. Amenda record aplicată Asociației "Dumbrava Dumnezeu poartă de grijă" demonstrează că autoritățile încep să ia măsuri, însă fără o abordare sistemică, astfel de incidente riscă să se repete. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o nesiguranță continuă a celor dragi care depind de servicii sociale și o presiune asupra viitorului guvern de a implementa reforme reale și măsurabile.
Pe termen scurt, ancheta DIICOT va continua, iar Viorel Pașca și colaboratorii săi vor răspunde în fața justiției pentru acuzațiile de trafic de persoane și exploatare. Pe termen lung, se așteaptă ca viitorul ministru al Muncii să elaboreze o strategie națională transparentă, cu indicatori clari și bugete alocate, pentru a reforma sistemul de asistență socială. Aceasta ar include o cartografiere a centrelor existente, atât publice, cât și private, o evaluare a nevoilor reale la nivel național și județean, și implementarea unor mecanisme de control mult mai stricte și proactive.
Rămâne de văzut dacă apelul președintelui la o abordare bazată pe cifre și strategii va fi preluat și transformat în acțiuni concrete de către următorul executiv, sau dacă România va continua să "funcționeze cu povești și narative", în detrimentul bunăstării cetățenilor săi vulnerabili.