Impozit de 70% pentru veniturile fără sursă identificată
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF vor avea, începând cu 6 iulie 2026, competențe extinse pentru verificarea situației fiscale personale a persoanelor fizice și stabilirea impozitului de 70% asupra veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată. Această modificare crucială a fost oficializată prin Ordinul ANAF nr. 768/2026, publicat în Monitorul Oficial, care completează Ordinul nr. 2.778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale. „Măsura urmărește să scurteze procedurile de control și să permită recuperarea mai rapidă a creanțelor fiscale”, conform referatului de aprobare care a însoțit proiectul de ordin, citat de HotNews.ro.
Până la această modificare, competența de verificare a situației fiscale personale era limitată la trei structuri ale ANAF: Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice din aparatul central, serviciile de verificări fiscale din direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și structurile de inspecție fiscală pentru persoane fizice din unitățile subordonate acestora, așa cum detaliază Economica.net. Această fragmentare a competențelor genera un circuit birocratic ineficient. Deși inspectorii Antifraudă identificau frecvent, în timpul controalelor specifice, venituri nejustificate, nu aveau autoritatea de a emite decizii de impunere. Dosarele trebuiau transmise Direcției Generale Control Venituri Persoane Fizice, care relua practic procesul, inclusiv o nouă analiză de risc, înainte de a include persoana în programul de verificare. Această procedură lentă era menționată în referatul de aprobare ca fiind un factor ce „creează premisele unei utilizări ineficiente a resurselor instituționale și existența unui risc privind atragerea cu întârziere a creanțelor fiscale suplimentare la bugetul statului”, potrivit HotNews.ro.
Prin noul ordin, DGAF este adăugată pe lista structurilor competente, permițându-le inspectorilor să valorifice direct constatările făcute. Aceasta înseamnă că, odată identificate venituri a căror sursă nu este justificată, inspectorii Antifraudă vor putea emite direct decizia de impunere, stabilind cuantumul impozitului de 70% și al dobânzilor și penalităților de întârziere, conform Digi24.ro. Miza principală este accelerarea procesului de colectare a veniturilor la bugetul de stat și descurajarea evaziunii fiscale prin ascunderea sursei reale a averilor.
Introducerea cotei de impozitare de 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată a avut loc în iulie 2024, prin modificări aduse Codului Fiscal. Articolul 117 din Codul Fiscal stipulează clar că „orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate”. Această cotă drastică, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană pentru venituri nejustificate, subliniază intenția fermă a statului român de a combate fenomenul averilor ilicite. Spre comparație, în alte state membre UE, deși există mecanisme de verificare a averilor, cotele de impozitare pot varia, dar rareori ating un prag atât de ridicat fără o condamnare penală prealabilă.
Este esențial de subliniat că noua competență a DGAF nu permite o verificare arbitrară a situației fiscale personale. Procedura rămâne strict reglementată de Codul de procedură fiscală și este precedată de o analiză de risc riguroasă. Această analiză vizează cazurile în care diferența dintre veniturile estimate de Fisc și cele declarate de persoana fizică depășește 10%, dar este de cel puțin 50.000 de lei. Această limită minimă, de aproximativ 10.000 de euro, asigură că ANAF își concentrează resursele pe cazurile semnificative de evaziune.
Înainte de declanșarea verificării propriu-zise, contribuabilul vizat primește o notificare de conformare și are la dispoziție 30 de zile pentru a-și clarifica situația fiscală. Această perioadă îi permite să depună declarații rectificative, să prezinte documente justificative sau să ofere explicații. Doar dacă, după această etapă preliminară, suspiciunile privind existența unor venituri nedeclarate sau fără sursă identificată persistă, ANAF transmite un aviz de verificare și declanșează oficial controlul. Această abordare în trepte respectă dreptul la apărare al contribuabilului și încearcă să rezolve situațiile pe cale amiabilă înainte de a recurge la măsuri coercitive.
Extinderea competențelor Antifraudă reprezintă un pas important în eforturile ANAF de a moderniza și eficientiza procesele de control fiscal. Prin eliminarea etapei de transfer a dosarelor între structurile interne, se estimează o reducere semnificativă a timpului necesar pentru finalizarea verificărilor și pentru recuperarea creanțelor fiscale. Această măsură contribuie la consolidarea bugetului de stat și la creșterea echității fiscale, asigurând că toți cetățenii contribuie proporțional la cheltuielile publice, în funcție de veniturile lor reale.
De ce contează
Această modificare legislativă este crucială pentru consolidarea luptei împotriva evaziunii fiscale și a averilor nejustificate în România. Prin delegarea competențelor de impunere către Direcția Antifraudă, statul român accelerează semnificativ procesul de recuperare a sumelor datorate bugetului, eliminând etapele birocratice anterioare. Pentru cetățenii onești, aceasta înseamnă o concurență mai loială și o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale. Pentru cei care obțin venituri ilicite, riscul de a fi depistați și impozitați cu o cotă de 70% crește considerabil, având un efect descurajator asupra economiei subterane.
Pe viitor, este de așteptat ca ANAF să intensifice acțiunile de control, în special în sectoarele considerate cu risc fiscal ridicat. Eficiența reală a acestei măsuri va depinde de modul în care inspectorii Antifraudă își vor exercita noile competențe, respectând în același timp drepturile contribuabililor și procedurile legale. Rămâne de văzut dacă această simplificare administrativă va duce la o creștere substanțială a încasărilor la bugetul de stat și la o percepție îmbunătățită a justiției fiscale în rândul populației, sau dacă va genera noi dispute și contestații.
Monitorizarea implementării și a impactului acestei decizii va fi esențială pentru evaluarea succesului său pe termen lung.