Tensiuni între conducere și sindicat la Autoritatea Electorală
Angajații Autorității Electorale Permanente (AEP) au organizat marți, 7 iulie 2026, un protest spontan la sediul instituției, imediat după o conferință de presă susținută de președintele Adrian Țuțuianu. Liderul de sindicat, Mihăiță Voicu, a declarat jurnaliștilor că acțiunile angajaților sunt motivate de „deciziile luate de conducere” și de acuzațiile de denigrare a activității funcționarilor și a instituției în ansamblul său, o situație considerată fără precedent de către sindicat.
Potrivit lui Mihăiță Voicu, președintele Țuțuianu „generalizează orice lucru constată că e în neregulă după părerea dumnealui”, aducând atingere încrederii în instituție. Acesta a subliniat că declarațiile președintelui fac un mare deserviciu AEP, fiind prima dată când o instituție este atacată de propriul său conducător, un demnitar căruia, conform eticii publice, îi este interzis să atace instituții ale statului român. Angajații cer „respect” din partea președintelui AEP, acuzându-l că jignirile au început chiar înainte de numirea sa oficială de către Parlament, când ar fi intrat în birouri și ar fi proferat acuzații la adresa colegilor.
Pe de altă parte, Adrian Țuțuianu a declarat, în conferința de presă, că a găsit „multă dezordine” în instituție la începutul mandatului său și că sindicatul contestă măsurile adoptate pentru remedierea problemelor, conform Agerpres. El a menționat că a introdus condica de prezență, care se semnează la venire și la plecare, a stabilit sarcini precise prin ordine interne și este în proces de finalizare a unui sistem de acces cu cartelă pentru monitorizarea prezenței. De asemenea, a afirmat că a făcut „curățenie, la propriu, începând cu spațiile comune și birouri”.
Președintele AEP a acuzat că funcțiile din instituție nu se obțin prin concurs, că mulți angajați nu vin la serviciu și că beneficiază de un număr mare de zile de concediu. Potrivit declarațiilor sale, angajații AEP au, în medie, 39-41 de zile de concediu de odihnă anual, existând o „permanentă dorință a unora dintre salariați de a cere zile suplimentare” pentru probleme personale, analize medicale sau donare de sânge. Țuțuianu a susținut că această practică îngreunează gestionarea resurselor umane și predictibilitatea, argumentând că măsurile sale sunt conforme legii și necesare pentru a stopa „prea multa dezordine” constatată.
Un aspect central al disputei îl reprezintă gestionarea concediilor. Adrian Țuțuianu a precizat că, în cursul anului 2026, a constatat că majoritatea angajaților nu au efectuat concediile de odihnă pentru anii 2024 și 2025. Ca urmare, a dispus măsuri care au dus la efectuarea a 13.500 de zile de concediu de odihnă neefectuate din anii precedenți, perioadă în care instituția, conform președintelui, a funcționat în condiții optime și a făcut pași importanți în pregătirea proiectelor de acte normative. Această decizie a stârnit nemulțumirea sindicatului și a unor angajați, care consideră că președintele generalizează problemele și denigrează munca întregului colectiv.
Un alt punct de tensiune este legat de reducerea personalului. În ultimele șase luni, numărul angajaților AEP a scăzut de la 397 la 357. Dintre aceștia, 39 au plecat (11 din structura centrală, 28 din cele teritoriale), majoritatea prin transfer în interesul serviciului sau la cerere către alte instituții ale statului, iar patru-cinci prin pensionare. De asemenea, 30 de angajați sunt suspendați pentru interese personale, iar trei sunt detașați la alte instituții. Pe fondul acestor schimbări, un angajat a intentat o acțiune în justiție împotriva AEP, după ce a fost eliberat din funcție fără motiv, în timp ce era suspendat. Acesta a menționat că a câștigat o primă acțiune în instanță împotriva unui regulament aprobat în 2024, pe care l-a considerat nelegal. Potrivit surselor citate de Gândul, aproximativ 5-6% dintre angajați au procese deschise împotriva AEP, ceea ce denotă un climat de tensiune juridică semnificativă.
De ce contează
Acest conflict la vârful Autorității Electorale Permanente este relevant pentru stabilitatea proceselor democratice din România. AEP este instituția cheie responsabilă cu organizarea și supravegherea alegerilor, iar disfuncționalitățile interne sau un climat de tensiune pot afecta încrederea publicului în corectitudinea scrutinurilor. Transparența și integritatea acestei instituții sunt esențiale pentru democrație, iar acuzațiile reciproce dintre conducere și angajați, precum și litigiile în instanță, pot submina capacitatea AEP de a-și îndeplini eficient misiunea, mai ales în contextul viitoarelor cicluri electorale.
Situația actuală de la AEP ridică întrebări serioase privind managementul resurselor umane și respectarea drepturilor angajaților, în contrast cu necesitatea eficientizării activității instituționale. Rămâne de văzut cum va evolua dialogul, sau lipsa acestuia, între președintele Adrian Țuțuianu și sindicatul angajaților. Este posibil ca un mediator extern sau o intervenție la nivel parlamentar să devină necesară pentru detensionarea situației. Pe termen lung, rezolvarea acestor conflicte interne este crucială pentru asigurarea unei funcționări ireproșabile a AEP și pentru menținerea încrederii cetățenilor în sistemul electoral românesc.
Este esențial ca eventualele nereguli să fie investigate transparent, iar măsurile de eficientizare să nu submineze drepturile angajaților sau imaginea publică a instituției.