Contribuție de 30 miliarde, dependență de fonduri europene
România înregistrează un bilanț financiar pozitiv în relația cu Uniunea Europeană, contribuind cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul comun european și atrăgând peste 100 de miliarde de euro sub formă de fonduri, a declarat sâmbătă, 4 iulie 2026, la Alba Iulia, europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Această realitate subliniază o dependență crescută a economiei românești de resursele europene, o temă centrală a evenimentului Transylvania EU Funds Day.
Potrivit lui Negrescu, 9 din 10 investiții publice realizate în România au beneficiat la un moment dat de finanțare europeană, iar 60% dintre proiectele în derulare implică într-o măsură semnificativă aceste fonduri. "Practic, România este dependentă de bani europeni, județele noastre sunt dependente de bani europeni, comunitățile noastre au nevoie de aceste resurse financiare, pentru investiții în mod special," a afirmat europarlamentarul, subliniind importanța utilizării adecvate a acestor sume pentru mediul privat și economia națională.
Contextul istoric al aderării României la Uniunea Europeană în 2007 a deschis accesul la fonduri structurale și de coeziune, menite să reducă disparitățile economice și sociale între statele membre. De-a lungul anilor, România a progresat în absorbția acestor fonduri, însă provocările persistă, în special în ceea ce privește capacitatea administrativă și implementarea eficientă a proiectelor. Comparația cu alte state membre din Europa Centrală și de Est, precum Polonia sau Cehia, arată că România are încă un potențial neexploatat în atragerea și gestionarea fondurilor, deși evoluția este pozitivă.
Victor Negrescu a abordat și viitorul ciclu financiar multianual, perioada 2028-2034, pentru care Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro. În această perspectivă, România ar urma să primească aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă similară cu cea din actualul exercițiu financiar multianual. Această sumă este considerată importantă, iar menținerea ei în negocierile dintre statele membre este crucială, având în vedere că un acord final asupra bugetului este așteptat până la sfârșitul anului 2026.
O schimbare semnificativă anticipată pentru următorul cadru financiar este modificarea ponderii financiare. Dacă până acum peste 50% din fonduri erau distribuite prin anvelope naționale, pentru prima dată, majoritatea (peste 55%) vor fi administrate direct de la Bruxelles. Această nouă abordare va include un fond european de competitivitate, ceea ce impune României să pregătească proiecte de anvergură europeană, care să implice multiple părți interesate și să fie competitive la nivel european. "Trebuie să creăm ecosisteme și aici o să vedem exemple de ecosisteme în așa fel încât să putem să câștigăm aceste competiții europene," a explicat Negrescu, accentuând necesitatea unui parteneriat public-privat funcțional.
Provocarea majoră pentru România, în fața acestei noi structuri, va fi dezvoltarea unor Planuri de Parteneriat Național și Regional solide, care să obțină aprobarea Comisiei Europene. Aceasta implică o strategie clară, o prioritizare inteligentă a investițiilor și o capacitate sporită de elaborare și implementare a proiectelor complexe. Succesul României în atragerea și utilizarea eficientă a acestor fonduri depinde de adaptarea la noile reguli și de capacitatea de a concura cu proiecte din alte state membre.
Evenimentul Transylvania EU Funds Day, aflat la a doua ediție și organizat la Centrul Multifuncțional „Gheorghe Șincai” din Alba Iulia, a servit drept platformă de dialog esențială pentru viitorul fondurilor europene și investițiilor strategice. Astfel de inițiative sunt vitale pentru a informa actorii locali și regionali despre oportunitățile și provocările aduse de fondurile europene, facilitând o mai bună coordonare și o creștere a ratei de absorbție.
De ce contează
Acest bilanț pozitiv și perspectivele viitoare ale fondurilor europene sunt cruciale pentru România, deoarece ele reprezintă motorul principal al investițiilor publice și un catalizator pentru dezvoltarea economică. Dependența de fondurile UE, deși aduce beneficii semnificative, impune și o responsabilitate crescută pentru utilizarea eficientă a acestora. Tranziția către o administrare mai centralizată a fondurilor la Bruxelles va necesita o adaptare rapidă și o îmbunătățire a capacității de a elabora proiecte competitive la nivel european, influențând direct capacitatea României de a-și moderniza infrastructura, de a sprijini mediul de afaceri și de a reduce decalajele față de statele vest-europene.
În concluzie, România se află într-un moment de răscruce în ceea ce privește relația sa financiară cu Uniunea Europeană. Bilanțul actual, marcat de o contribuție de 30 de miliarde de euro și o atragere de peste 100 de miliarde, este un indicator clar al beneficiilor aderării. Cu toate acestea, viitorul ciclu financiar multianual, cu o administrare mai directă de la Bruxelles și o competiție sporită pentru proiecte, impune o regândire strategică. Capacitatea României de a-și asigura cele 60 de miliarde de euro estimate și de a le utiliza eficient va depinde de agilitatea administrativă, de inovația în proiecte și de consolidarea parteneriatelor public-private.
Rămâne de văzut cum vor reuși autoritățile române să navigheze aceste noi provocări și să maximizeze potențialul fondurilor europene pentru o dezvoltare sustenabilă.