Neîncredere generalizată, comportament contradictoriu
Un studiu recent, publicat în prestigioasa revistă JAMA Network și citat de MedicalXpress, a dezvăluit o contradicție alarmantă în comportamentul adulților americani: aproape 80% dintre utilizatorii de rețele sociale consideră că informațiile despre sănătate găsite pe aceste platforme sunt false sau înșelătoare, dar, cu toate acestea, peste 1 din 5 continuă să ia decizii medicale bazate pe ceea ce văd online. Această tendință este remarcabilă, mai ales în rândul persoanelor de peste 65 de ani și al comunității hispanice, semnalând o provocare majoră pentru sănătatea publică.
Studiul, bazat pe datele din 2024 Health Information National Trends Survey (HINTS), a chestionat 7.278 de adulți, reprezentând aproximativ 262 de milioane de cetățeni ai Statelor Unite. Această abordare a permis cercetătorilor să examineze nu doar percepțiile, ci și comportamentele concrete, cum ar fi distribuirea de conținut despre sănătate, participarea la comunități online și, cel mai important, impactul direct asupra deciziilor medicale. Faptul că 85% dintre utilizatori au distribuit informații personale sau generale despre sănătate subliniază amplificarea riscului de dezinformare.
Contextul în care se desfășoară acest fenomen este cel al unei economii a influencerilor în plină expansiune. Spațiul social media dedicat sănătății este estimat la 1,27 miliarde de dolari în 2026, cu proiecții de creștere la aproape 3,8 miliarde de dolari până în 2035. Această piață profitabilă atrage numeroși creatori de conținut, care, în lipsa unei reglementări stricte, pot distribui sfaturi medicale părtinitoare sau chiar periculoase, adesea influențate de conflicte de interese ascunse. Lipsa unei verificări consistente a conținutului de către un organism de reglementare permite răspândirea rapidă a informațiilor înșelătoare, cu consecințe grave, inclusiv autodiagnosticarea incorectă și tratamente inutile sau nedovedite.
Cercetările anterioare privind căutarea informațiilor de sănătate online datau preponderent de dinaintea erei platformelor bazate pe inteligența artificială (AI), care modelează semnificativ conținutul vizualizat de utilizatori astăzi. Prin analiza datelor HINTS 2024, studiul a reușit să acopere acest decalaj, oferind o imagine actualizată a modului în care AI-ul poate amplifica dezinformarea. Aproximativ 88% dintre adulții americani folosesc rețelele sociale, iar 70% dintre aceștia interacționează cu comunități online de sănătate, ceea ce demonstrează o integrare profundă a acestor platforme în rutina zilnică de căutare a informațiilor despre sănătate.
Un aspect notabil al studiului este diferența dintre convingeri și comportament. Chiar dacă majoritatea utilizatorilor au recunoscut că informațiile de pe rețelele sociale sunt adesea false, mulți s-au bazat totuși pe ele pentru decizii medicale reale. Persoanele cu afecțiuni cronice, precum cancer, boli de inimă sau probleme de sănătate mintală, au utilizat rețelele sociale în proporție de 85,5%, dar erau mai puțin înclinate să distribuie informații sau să se alăture grupurilor online. Interesant, persoanele cu studii superioare și venituri mai mari au manifestat o reticență mai mare față de credibilitatea informațiilor medicale online.
Această situație nu este unică Statelor Unite. La nivel european, inclusiv în România, fenomenul căutării informațiilor medicale pe internet este în creștere, deși studiile specifice privind impactul direct asupra deciziilor medicale sunt mai puțin numeroase. Eurostat a raportat în 2022 că aproximativ 60% dintre cetățenii UE au căutat informații despre sănătate online, o cifră în creștere constantă. În România, conform unui sondaj din 2023 realizat de o organizație non-guvernamentală, peste 45% dintre români se informează despre sănătate de pe internet, iar un procent semnificativ recunoaște dificultatea de a distinge informațiile false de cele reale. Aceasta subliniază o vulnerabilitate similară, mai ales în contextul unei educații medicale precare în rândul anumitor segmente ale populației.
Medicul Adrian Marinescu, specialist în boli infecțioase la Institutul Matei Balș din București, a declarat recent, într-un context similar, că „accesul la informații este o sabie cu două tăișuri. Este esențial să verificăm sursele și să consultăm profesioniști, nu să ne bazăm pe sfaturi de la persoane fără expertiză medicală.” Această afirmație rezonează cu concluziile studiului JAMA Network, care solicită metode mai bune pentru a asigura acuratețea informațiilor medicale și pentru a combate dezinformarea, în special cea amplificată de noile tehnologii AI.
Rețelele sociale au transcens rolul de mediu secundar de informare, devenind o sursă majoră de informații despre sănătate pentru adulții din SUA. Această realitate impune o reevaluare urgentă a strategiilor de sănătate publică și a cadrelor de reglementare. Fenomenul, observat atât la persoanele cu afecțiuni cronice, cât și la cele fără, subliniază necesitatea unor intervenții educaționale și tehnologice pentru a proteja publicul de riscurile dezinformării medicale.
De ce contează
Acest studiu este crucial deoarece evidențiază un paradox periculos: o neîncredere larg răspândită în informațiile medicale online, concomitent cu utilizarea lor activă pentru decizii de sănătate. Consecințele pot fi grave, de la automedicație greșită la ignorarea sfaturilor medicale profesioniste, punând în pericol vieți. Pentru sistemul de sănătate, înseamnă o povară suplimentară prin tratarea unor afecțiuni agravate de informații false. Pentru fiecare cetățean, capacitatea de a discerne între informația validă și dezinformare devine o competență esențială de supraviețuire în era digitală, necesitând eforturi concertate de educație și reglementare pentru a proteja sănătatea publică.
În viitor, se anticipează o intensificare a eforturilor de reglementare și de dezvoltare a unor mecanisme de verificare a informațiilor medicale pe platformele sociale. Este probabil să asistăm la o creștere a parteneriatelor între instituțiile medicale și companiile de tehnologie pentru a promova conținut valid și a semnala dezinformarea. De asemenea, campaniile de alfabetizare digitală și medicală vor deveni esențiale pentru a echipa publicul cu instrumentele necesare pentru a naviga în peisajul complex al informațiilor online.
Întrebarea fundamentală rămâne cum se va putea echilibra libertatea de exprimare cu necesitatea protejării sănătății publice într-un mediu digital în continuă evoluție, dominat de AI și de influenceri.