Limitarea mandatelor, reformă judiciară și combaterea corupției.
Premierul ungar Peter Magyar a depus în Parlamentul de la Budapesta un proiect ambițios de modificare a Constituției, propunere care vizează nu mai puțin de 12 schimbări fundamentale în arhitectura instituțională și politică a țării. Anunțul a fost făcut de politician pe rețelele de socializare, conform informațiilor transmise de Mediafax și preluate de mai multe publicații românești la data de 4 iulie 2026.
Una dintre cele mai semnificative propuneri, evidențiată de majoritatea surselor, este introducerea unei limite de 12 ani, echivalentul a trei mandate, pentru deputații din Parlamentul Ungariei. Această măsură, alături de limitarea mandatului prim-ministrului la opt ani, deja adoptată de Parlament în ultimele săptămâni, semnalează o tendință clară de reformare a sistemului politic, vizând prevenirea acumulării excesive de putere pe termen lung. De asemenea, proiectul prevede încetarea mandatului actualului președinte al Republicii, o decizie cu implicații politice semnificative.
Reforma sistemului judiciar reprezintă un alt pilon central al inițiativei lui Magyar. Propunerea sa urmărește consolidarea atribuțiilor Curții Constituționale, stabilind totodată o limită de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii acestei instituții. Mai mult, documentul subliniază necesitatea întăririi independenței sistemului judiciar, un aspect critic în orice democrație. În acest sens, se propune ca președinții Curții Supreme și ai Oficiului Național al Magistraturii să poată fi revocați la inițiativa judecătorilor, o măsură menită să sporească responsabilitatea internă și să reducă influențele externe.
În ceea ce privește gestionarea fondurilor publice, proiectul de modificare a Constituției prevede înființarea unui Oficiu Național pentru Recuperarea și Protejarea Patrimoniului. Această instituție ar avea rolul de a asigura o mai bună gestionare și protecție a banilor publici, un domeniu în care Ungaria a fost adesea criticată de instituțiile europene, în special în contextul utilizării fondurilor UE. De asemenea, inițiativa propune eliminarea dreptului de veto al Consiliului Bugetar, o decizie care ar putea eficientiza procesul decizional în materie bugetară, dar care, pe de altă parte, ar putea ridica semne de întrebare privind controlul și echilibrul puterilor.
Alte modificări propuse de premierul Magyar includ reducerea numărului legilor organice, o măsură ce ar putea simplifica procesul legislativ și ar reduce rigiditatea anumitor cadre legale. Revenirea la denumirea de „comitate” pentru unitățile administrative reprezintă o decizie cu o puternică conotație istorică și culturală, marcând o posibilă distanțare de reformele administrative anterioare. De asemenea, se propune revizuirea statutului constituțional al autorităților independente de reglementare, cu scopul de a le asigura o mai mare autonomie și eficiență.
Un aspect notabil este și propunerea de desființare a Gărzii Parlamentare și integrarea atribuțiilor acesteia într-un sistem unitar de ordine publică. Această măsură, deși aparent administrativă, poate reflecta o dorință de a eficientiza forțele de ordine și de a elimina structuri percepute ca redundante sau ineficiente. Toate aceste propuneri fac parte dintr-o serie mai amplă de reforme constituționale și instituționale promovate de Peter Magyar de la preluarea mandatului de premier, vizând o ruptură clară cu politicile și mecanismele create în perioada guvernării lui Viktor Orbán, așa cum subliniază sursele citate.
În contextul european, aceste reforme pot fi interpretate ca un efort al Ungariei de a-și îmbunătăți imaginea în fața partenerilor europeni, în condițiile în care statul de drept și independența justiției au fost subiecte de tensiune constantă cu Bruxelles-ul. Spre comparație, în România, dezbaterile privind limitarea mandatelor parlamentarilor și a președintelui au fost reluate periodic, însă fără a se concretiza în modificări constituționale substanțiale. De exemplu, în 2023, indicele de percepție a corupției (CPI) al Transparency International plasa Ungaria la 42 de puncte, iar România la 46 de puncte, ambele sub media UE, ceea ce indică o presiune constantă pentru reforme anticorupție.
Aceste reforme propuse de Peter Magyar sunt esențiale pentru viitorul democratic al Ungariei, având potențialul de a redefini echilibrul puterilor în stat și de a consolida statul de drept. Limitarea mandatelor parlamentarilor și a prim-ministrului ar putea combate fenomenul de „capturare” a instituțiilor statului de către anumite grupuri de interese, asigurând o mai mare dinamică și responsabilitate politică. Consolidarea independenței judiciare și a Curții Constituționale este vitală pentru garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru asigurarea unui control eficient asupra puterii executive. Măsurile anticorupție și de protejare a fondurilor publice sunt cruciale pentru credibilitatea Ungariei pe scena internațională și pentru atragerea de investiții, dar și pentru bunăstarea cetățenilor.
Următorul pas pentru aceste propuneri va fi dezbaterea și votul în Parlamentul ungar. Având în vedere majoritatea guvernamentală deținută de coaliția lui Peter Magyar, este probabil ca multe dintre aceste modificări să fie adoptate. Rămâne de văzut însă în ce măsură vor fi implementate și cum vor fi percepute de societatea civilă și de instituțiile europene. Posibilele discuții și negocieri parlamentare ar putea duce la ajustări ale textului inițial. Un aspect cheie va fi și reacția opoziției, care ar putea contesta anumite prevederi, în special cele legate de încetarea mandatului președintelui.
Monitorizarea implementării și evaluarea impactului real al acestor reforme vor fi esențiale în anii următori, pentru a determina dacă Ungaria se îndreaptă cu adevărat spre o guvernare mai transparentă și responsabilă.