Incendiu major și pagube la infrastructura energetică rusească
Sankt Petersburg, al doilea oraș ca mărime al Rusiei, și regiunea Leningrad au fost ținta unui atac masiv cu drone ucrainene în noaptea de vineri spre sâmbătă, 4 iulie 2026. Cel mai important incident a fost un incendiu de proporții la un terminal petrolier esențial, considerat una dintre cele mai mari instalații de depozitare și export de carburanți din Rusia, conform relatărilor BBC și Agerpres. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat atacul, descriind ținta drept o infrastructură esențială care „generează venituri pentru războiul Rusiei”.
Guvernatorul din Sankt Petersburg, Alexandr Beglov, a recunoscut un atac „la scară mare”, menționând că terminalul petrolier a fost lovit, dar fără a raporta victime. Portalul local de știri Bumaga a relatat despre declanșarea incendiului la terminalul petrolier al metropolei cu șase milioane de locuitori. Dronele au lovit și portul Vîsoțk din Golful Finlandei, la circa 170 km nord-vest de Sankt Petersburg, instalații care asigură tranzitul de petrol, cereale, cărbune și gaze naturale lichefiate, a declarat Alexandr Drozdenko, guvernatorul regiunii Leningrad. Acesta a precizat că 72 de drone au fost doborâte în întreaga regiune.
Armata ucraineană a descris terminalul petrolier lovit ca fiind „unul dintre cele mai mari” din Rusia, cu o capacitate de a produce 12,5 milioane de tone de produse petroliere anual. De asemenea, Ucraina a susținut că o importantă bază navală a Flotei Baltice ruse din Kronstadt a fost lovită, o afirmație pe care Rusia nu a comentat-o public. Atacurile au avut loc la o distanță de aproximativ 850-900 km de granița ruso-ucraineană, demonstrând capacitatea extinsă a dronelor ucrainene.
Ucraina și-a intensificat semnificativ loviturile asupra infrastructurii energetice rusești în acest an, provocând penurii de carburant în unele regiuni. Kievul susține că aproape 43% din capacitatea de rafinare a petrolului a Rusiei a fost „dezactivată” ca urmare a acestor atacuri, o afirmație care nu a fost verificată independent de BBC. Ucraina consideră instalațiile rusești de petrol și gaze ținte legitime, argumentând că Moscova se bazează puternic pe exporturile de combustibili fosili pentru a-și susține efortul de război, lansat prin invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
Acesta nu este primul atac asupra Sankt Petersburgului. Metropola a mai fost vizată de drone, printre obiectivele anterioare numărându-se același terminal petrolier și o navă militară acostată în timpul Forumului Economic Internațional din iunie. Aceste acțiuni subliniază o strategie ucraineană de a destabiliza economia de război a Rusiei prin lovirea infrastructurii critice. Experții în securitate, citați de diverse publicații internaționale, au remarcat o evoluție a capabilităților ucrainene în materie de drone cu rază lungă de acțiune, care permit atingerea unor ținte aflate la distanțe considerabile de linia frontului.
Sankt Petersburg este un centru economic și strategic vital pentru Rusia, găzduind un port major la Marea Baltică prin care se exportă cantități semnificative de petrol. Impactul asupra capacității de export a Rusiei și asupra prețurilor globale la energie ar putea fi considerabil pe termen mediu, în cazul în care atacurile continuă și provoacă daune substanțiale și de durată. Deși guvernatorul Beglov a îndemnat locuitorii să rămână în interior și a avertizat asupra posibilelor perturbări ale serviciilor de internet mobil, amploarea exactă a pagubelor nu a fost clară imediat. Un videoclip publicat de președintele Zelenski, verificat ulterior de BBC, arăta o dronă zburând spre o țintă și o coloană uriașă de fum negru ridicându-se din zona atacată.
Într-o evoluție separată, sâmbătă, armata ucraineană a negat afirmațiile președintelui Putin conform cărora orașul-cheie Kostîantînivka din estul Ucrainei ar fi sub control rusesc. Purtătorul de cuvânt al armatei, maiorul Andrii Kovalyov, a declarat pentru BBC că „Kostîantînivka rămâne sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei”, admițând doar „cazuri de infiltrare a unor grupuri mici de infanterie”. Zelenski a ironizat afirmația lui Putin pe Telegram, sugerând că, dacă orașul ar fi sub control rusesc, Putin nu ar avea probleme să se întâlnească acolo pentru soluții diplomatice, dar că „adevărul este foarte diferit de cuvintele lui Putin.” Kostîantînivka este parte a „centurii de fortărețe” ucrainene din regiunea Donețk, majoritatea fiind ocupată de Rusia.
De ce contează
Acest atac asupra Sankt Petersburgului marchează o escaladare semnificativă a războiului din Ucraina, demonstrând capacitatea Kievului de a lovi adânc în teritoriul rusesc și de a viza infrastructura energetică strategică. Prin perturbarea exporturilor de petrol și gaze, Ucraina încearcă să submineze capacitatea financiară a Rusiei de a-și susține efortul de război. Incidentul ar putea avea implicații economice majore, inclusiv o potențială creștere a prețurilor la energie și o presiune sporită asupra lanțurilor de aprovizionare globale, afectând direct consumatorii și piețele internaționale.
În viitor, este de așteptat ca Ucraina să continue și să rafineze aceste atacuri cu drone, vizând puncte vulnerabile ale economiei rusești. Rămâne de văzut cum va răspunde Rusia la această escaladare, în condițiile în care apărarea sa aeriană pare să fie din ce în ce mai depășită de aceste atacuri la distanță. De asemenea, presiunea internațională asupra ambelor părți pentru găsirea unei soluții diplomatice ar putea crește, în contextul extinderii geografice a conflictului.
Capacitatea Ucrainei de a menține aceste lovituri la distanță va fi crucială pentru strategia sa de rezistență, în timp ce Rusia va căuta noi modalități de a-și proteja infrastructura vitală și de a-și asigura stabilitatea economică în fața războiului de uzură.