PSD acuză foștii parteneri de coaliție
Fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, a avertizat că fiecare zi în care România nu are un guvern cu depline puteri reprezintă o zi pierdută pentru reformele sistemului judiciar. Într-o declarație făcută sâmbătă, 4 iulie 2026, Marinescu a subliniat că inițiative cruciale precum îmbunătățirea protecției victimelor, degrevarea instanțelor și parchetelor, consolidarea soluționării alternative a litigiilor și reforma instituțională sunt blocate de statutul interimar al executivului. „Fiecare zi în care România nu are un guvern cu depline puteri înseamnă o zi pierdută și pentru reformele sistemului judiciar”, a declarat Marinescu, conform surselor citate de Antena 3 și DC News.
Această situație, susține fostul ministru, împiedică actualul guvern să inițieze politici noi, reflectate în proiecte de lege sau Ordonanțe de Urgență. El a reiterat că PSD și-a asumat aceste reforme și a încercat „în mod transparent și onest” să participe la constituirea unui guvern cu puteri depline, menit să continue consolidarea justiției și a statului de drept în profil european. Critica sa principală vizează foștii parteneri de coaliție, pe care îi acuză că „doar caută să mențină starea de interimat cât mai mult”.
Radu Marinescu a mers mai departe, afirmând că, începând cu anul 2025, justiția română nu este „capturată, ci constant atacată”. Această observație indică, în opinia sa, un „veritabil conflict deschis” între o parte a clasei politice și sistemul judiciar, un aspect care ar fi „evident pentru oricine accesează platformele publice”. El a avertizat că acest blocaj politic riscă să degradeze statul de drept și să compromită rezultatele pozitive obținute anterior în sistemul judiciar, inclusiv ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și recunoașterea integrării depline a justiției române în arhitectura judiciară europeană.
Contextul acestor declarații este marcat de o perioadă de instabilitate politică, în care guvernele interimare au avut competențe limitate, afectând capacitatea de a implementa reforme structurale. Deși România a înregistrat progrese semnificative în justiție, culminând cu ridicarea MCV în 2023, provocările persistă. Datele Eurostat din 2024 arată că România încă se confruntă cu un volum mare de dosare pe judecător, deși numărul acestora a scăzut cu aproximativ 15% față de 2018, indicând o oarecare degrevare. Cu toate acestea, durata medie a proceselor civile și comerciale rămâne superioară mediei europene, conform raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2025, deși s-a înregistrat o îmbunătățire de 10% față de 2020.
Reformele invocate de Marinescu sunt esențiale pentru alinierea României la standardele europene și pentru creșterea încrederii publice în justiție. De exemplu, îmbunătățirea sistemului de protejare a victimelor infracțiunilor, o inițiativă susținută și de Directivele UE 2012/29/UE și 2004/80/CE, este crucială pentru asigurarea unui tratament corect și a sprijinului necesar. Degrevarea instanțelor și parchetelor, un obiectiv constant al Ministerului Justiției din 2015, este vitală pentru celeritatea actului de justiție, având în vedere că în 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a raportat o creștere de 5% a numărului de dosare soluționate, dar și o creștere a stocului de dosare nesoluționate cu 2% față de anul precedent.
Consolidarea mecanismelor de soluționare alternativă a litigiilor (ADR), promovată de Legea 192/2006 privind medierea și de recomandările Consiliului Europei, ar putea reduce semnificativ presiunea asupra sistemului judiciar. Reforma instituțională, inclusiv digitalizarea și optimizarea resurselor umane, reprezintă, de asemenea, piloni fundamentali pentru modernizare. Fostul ministru propune ca soluție încetarea conflictului și readucerea în prim plan a dialogului instituțional, subliniind necesitatea unui „guvern deplin, cu politici publice conținând soluții identificate în dialog și cooperare cu sistemul judiciar, nu împotriva acestuia”. Această abordare contrastează cu acuzațiile de atacuri politice, sugerând o nevoie urgentă de consens și colaborare între ramurile statului.
De ce contează
Situația actuală de blocaj guvernamental are implicații directe și profunde pentru cetățenii români. Lipsa unui executiv cu puteri depline întârzie adoptarea unor legi esențiale, afectând drepturile victimelor, eficiența justiției și, implicit, climatul investițional și încrederea în statul de drept. O justiție lentă și subminată politic reduce atractivitatea României pentru investitori și poate perpetua percepția de corupție. Reluarea dialogului instituțional și formarea unui guvern stabil sunt cruciale pentru a debloca reformele necesare și a asigura progresul României pe plan european.
În concluzie, apelul lui Radu Marinescu la formarea urgentă a unui guvern cu puteri depline reflectă o preocupare majoră privind stabilitatea și funcționalitatea sistemului judiciar românesc. Fără un executiv capabil să inițieze și să implementeze politici publice, reformele esențiale rămân suspendate, iar riscurile de degradare a statului de drept cresc. Rămâne de văzut dacă apelurile la dialog și cooperare vor fi preluate de clasa politică, sau dacă situația de interimat și conflict va persista, cu consecințe negative asupra justiției și, implicit, asupra societății românești în ansamblul său.
Viitorul reformelor și al integrării europene a justiției depinde de capacitatea actorilor politici de a depăși diferențele și de a prioritiza interesul public.