Anchetă jurnalistică dezvăluie comerțul ilegal cu nou-născuți
O anchetă jurnalistică recentă a scos la iveală o realitate șocantă în România: comerțul cu bebeluși, facilitat prin grupuri de Facebook, unde mamele își vând copiii nou-născuți sau chiar pe cei nenăscuți. Cazul unei tinere din Ploiești, care a încercat să-și vândă bebelușul de doar trei zile, și al altei femei din Argeș, care cerea 10.000 de euro pentru copilul încă nenăscut, subliniază o piață neagră extinsă și o lipsă alarmantă de reacție din partea autorităților, așa cum a raportat Observator.
Prima mamă, o absolventă de Politehnică din Ploiești, care s-a întors din Belgia însărcinată și părăsită de iubit, a fost descoperită pe un grup de Facebook unde căuta cumpărători. Ea a mărturisit reporterilor că nu are niciun atașament față de copil și că sarcina a fost o "chinuială continuă". Femeia, care a cerut bani pentru chirie, mâncare și un bilet de avion pentru a pleca din țară după naștere, a explicat că a fost la limită cu termenul legal pentru avort, fiind deja în săptămâna a 15-a de sarcină. Ea a propus o metodă simplă pentru ca reporterii, pretinzând a fi cumpărători, să preia copilul direct din maternitate, declarându-l pe bărbat ca tată biologic. "Eu le spun că e tatăl copilului. Să poată să stea cu copilul. Nu o să mă întrebe nimeni," a explicat tânăra, conform Observator.
Cazul nu este, însă, unul izolat. O a doua femeie, din Argeș, mamă a patru copii, dintre care doi deja dați spre îngrijirea statului, a cerut 10.000 de euro pentru copilul pe care îl purta în pântec, fiind însărcinată în luna a șaptea. Ea a solicitat banii pe parcursul sarcinii, afirmând că nu vrea să-l dea la stat și preferă să găsească o familie care să-l crească. Aceasta a oferit chiar și posibilitatea de a naște în București și a asigurat că nu va fi interesată de soarta copilului după predare. "L-am născut, la revedere. Nu mă interesează ce faceți după," a declarat ea, așa cum a relatat aceeași anchetă. Ulterior, femeia a anunțat că a bătut palma cu o altă familie, demonstrând rapiditatea cu care funcționează această piață ilegală.
Această situație ridică semne de întrebare majore cu privire la eficiența sistemului de protecție a copilului din România. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC), al cărei slogan este "fiecare copil contează", pare să fie depășită de situație sau, mai grav, să o ignore. Reporterii au încercat timp de trei săptămâni să obțină un răspuns de la ANPDC, fără succes. Datele oficiale arată că, în 2026, sunt declarați adoptabili 7.744 de copii, iar peste 2.700 de familii au atestat că pot adopta. Cu toate acestea, procesul de adopție este extrem de birocratic și poate dura cel puțin doi ani, timp în care mulți copii cresc și devin mai puțin doriți de familiile adoptive, care în proporție de peste 80% preferă bebeluși, condamnându-i pe ceilalți la o viață în sistemul de stat.
Vidul legislativ este o altă problemă crucială. România a semnat încă din 2001 Protocolul ONU care interzice vânzarea de copii, dar nu l-a transpus niciodată complet în legislația națională. Acest lucru a creat o portiță legală prin care vânzarea de copii, dacă nu este pentru exploatare, nu este clar incriminată. Instanțele au achitat inculpați pe această bază. Un proiect de lege din 2022, inițiat de George Mîndruță, care incrimina explicit vânzarea de copii cu pedepse de la 2 la 7 ani de închisoare pentru părinți și de la 1 la 5 ani pentru intermediari, a fost blocat în Parlament. "La senat a avut toate avizele favorabile. A ajuns la Camera Deputaților, însă, spre surprinderea mea acolo e un raport al comisiei de muncă și juridice de respingere, iar motivarea lor ridică mari semne de întrebare," a declarat George Mîndruță, subliniind implicațiile serioase ale acestei blocări.
Comparativ cu alte țări europene, unde sistemele de adopție sunt mult mai rapide și mai bine reglementate, România se confruntă cu o criză. În multe state membre UE, procesele sunt simplificate pentru a preveni abandonul și traficul de copii, iar sprijinul pentru mamele aflate în dificultate este consistent. Lipsa unui cadru legal clar și a unei reacții ferme din partea autorităților transformă copiii în marfă, iar grupurile online devin locuri unde se negociază destine umane, în timp ce statul român pare să rămână pasiv.
De ce contează
Această situație are implicații profunde pentru societatea românească. Pe lângă încălcarea drepturilor fundamentale ale copilului, comerțul ilegal cu bebeluși subminează încrederea în instituțiile statului, care ar trebui să protejeze cetățenii vulnerabili. Ignorarea acestui fenomen poate duce la o creștere a traficului de persoane, a exploatării și la perpetuarea unui ciclu de sărăcie și disperare. Este esențial ca statul să intervină decisiv, atât prin legiferare, cât și prin măsuri concrete de sprijin pentru mamele aflate în dificultate și de accelerare a proceselor de adopție, pentru a asigura fiecărui copil un viitor sigur și demn.
În absența unor măsuri legislative urgente și a unei aplicări riguroase a legii, piața neagră a bebelușilor riscă să se extindă. Blocarea proiectului de lege în Parlament, combinată cu inerția Autorității Naționale pentru Protecția Copilului, lasă mii de copii vulnerabili. Următorii pași ar trebui să includă deblocarea imediată a legislației care incriminează vânzarea de copii, simplificarea procedurilor de adopție și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru mamele aflate în situații disperate, care să le ofere alternative viabile la abandon sau vânzare.
Fără o acțiune rapidă și coordonată, România riscă să rămână un teren fertil pentru astfel de practici inumane, cu consecințe ireparabile asupra copiilor și a imaginii sale internaționale.