Consultări parlamentare pentru un nou Guvern la Chișinău
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat vineri, 3 iulie 2026, că va convoca săptămâna viitoare fracțiunile parlamentare pentru consultări în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Declarația vine după demisia surprinzătoare a premierului Alexandru Munteanu, care și-a încheiat mandatul de opt luni. „Săptămâna viitoare voi consulta fracțiunile parlamentare privind desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Este nevoie să regândim mai multe decizii, inclusiv în ceea ce privește politica fiscală și legea salarizării. Trebuie să avem în guvern o echipă unită și puternică, care să ducă Republica Moldova până la aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat șefa statului, potrivit Deschide.md și Agerpres.
Demisia lui Alexandru Munteanu, anunțată vineri pe contul său de Facebook, conform Moldpres, a fost justificată de premier prin faptul că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. El a mulțumit colegilor și echipei, afirmând că va continua să-și servească țara din orice poziție. Munteanu a preluat funcția cu „multă responsabilitate și cu ferma convingere că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine”. Plecarea sa survine în contextul unui scandal major de corupție legat de compania de stat MoldATSA, care a scos la iveală salarii exorbitante și angajări discutabile, afectând încrederea publică în instituțiile statului, așa cum a recunoscut anterior și președinta Sandu.
Maia Sandu a respins ferm speculațiile conform cărora fostul premier ar fi fost împiedicat să ia decizii sau să lupte împotriva abuzurilor. „Speculațiile precum că a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a avut mână liberă sunt false. El a ales să plece”, a punctat ea, citată de Gândul. Deși a apreciat activitatea lui Munteanu, președinta a admis că avea așteptări mai mari. „Reformele sunt dificile, domnul Munteanu este un om de treabă. Am așteptat mai multă implicare, mai multe decizii, mai multă deschidere pentru a asculta oamenii”, a explicat Sandu, subliniind, în același timp, că nu au existat conflicte personale între ei: „Nu au existat contradicții între mine și domnul Munteanu. Și eu, și domnul Munteanu am lucrat și lucrăm cu onestitate și cu corectitudine”.
Contextul demisiei este marcat de presiunile legate de integrarea europeană și de criza de la MoldATSA. Republica Moldova și-a asumat angajamente clare în parcursul său de aderare la UE, care trebuie îndeplinite până la data de 1 septembrie 2026. În acest sens, Maia Sandu a îndemnat miniștrii în exercițiu și funcționarii publici să continue munca fără pauză. „Avem sarcini pe care trebuie să le îndeplinim până la 1 septembrie. Îi rog pe miniștrii interimari și pe toți colegii care lucrează la agenda de integrare europeană să nu facă nicio pauză și să lucreze chiar mai repede. Rugămintea mea este ca, în pofida acestei situații, să facem tot ceea ce ne-am propus până la 1 septembrie”, a subliniat președinta Sandu, conștientă de dificultatea de a identifica rapid un nou premier, dar insistând pe urgența situației.
Scandalul MoldATSA, o companie de stat responsabilă cu serviciile de navigație aeriană, a izbucnit recent, dezvăluind salarii care depășesc cu mult media națională și suspiciuni de abuz în serviciu. De exemplu, în 2025, salariul mediu brut în sectorul public din Moldova a fost de aproximativ 12.000 lei moldovenești, în timp ce la MoldATSA s-au înregistrat remunerații de până la 50.000-60.000 lei pentru anumite funcții de conducere, conform investigațiilor jurnalistice. Această discrepanță uriașă și lipsa de transparență în procesele de angajare au generat un val de indignare publică și au forțat autoritățile să recunoască „o greșeală sistemică”. „Ceea ce s-a întâmplat la MoldATSA și alte abateri de la bunul-simț sunt incompatibile cu valorile mele și cu obiectivul nostru de a construi instituții europene”, a declarat anterior Maia Sandu.
Comparativ cu situația din alte țări candidate la UE, cum ar fi Ucraina sau Georgia, care se confruntă, de asemenea, cu provocări semnificative în reformarea statului de drept și combaterea corupției, cazul MoldATSA subliniază fragilitatea instituțiilor și rezistența la schimbare. Un raport al Comisiei Europene din 2024 sublinia necesitatea unor progrese accelerate în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma administrației publice în Republica Moldova. De altfel, în 2023, indicele percepției corupției (CPI) al Transparency International plasa Republica Moldova pe locul 76 din 180 de țări, indicând un nivel mediu al corupției, dar cu o nevoie stringentă de îmbunătățiri substanțiale.
Demisia premierului și provocările legate de MoldATSA sunt, de asemenea, un test pentru coeziunea guvernării pro-europene de la Chișinău. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), deținătorul majorității parlamentare, se confruntă cu presiuni interne și externe pentru a demonstra capacitatea de a gestiona crizele și de a implementa reformele necesare aderării la Uniunea Europeană. Această situație politică volatilă ar putea întârzia anumite procese legislative esențiale și ar putea genera o instabilitate guvernamentală într-un moment critic pentru parcursul european al țării. Președinta Sandu a recunoscut că identificarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru nu este ușoară, dar a reiterat că acest proces trebuie să se întâmple cât mai repede posibil.
De ce contează
Demisia premierului Alexandru Munteanu și scandalul de corupție de la MoldATSA au implicații majore pentru stabilitatea politică și parcursul european al Republicii Moldova. O criză guvernamentală prelungită ar putea încetini reformele esențiale cerute de Uniunea Europeană, în special cele legate de statul de drept și combaterea corupției. Incapacitatea de a gestiona eficient astfel de situații erodează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și pune sub semnul întrebării angajamentul clasei politice față de valorile europene. Rezolvarea rapidă și transparentă a acestei crize este crucială pentru menținerea credibilității Republicii Moldova pe scena internațională și pentru a asigura progresul către aderarea la UE.
În perioada următoare, atenția se va concentra pe consultările parlamentare inițiate de președinta Maia Sandu și pe procesul de desemnare a unui nou prim-ministru. Va fi esențial ca noul guvern să fie unul stabil și unit, capabil să abordeze cu hotărâre atât agenda de integrare europeană, cât și provocările interne, în special cele legate de combaterea corupției și reforma administrației publice. Un aspect important va fi și modul în care noul executiv va gestiona așteptările cetățenilor și va restabili încrederea publică, grav afectată de recentele evenimente.
De asemenea, se va urmări cu atenție evoluția anchetelor privind MoldATSA și măsurile concrete luate pentru a preveni repetarea unor astfel de abuzuri, având în vedere termenul limită de 1 septembrie pentru îndeplinirea angajamentelor europene.