Controverse pe salariile magistraților
Bolojan sesizează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi, 2 iulie 2026, că a sesizat Curtea Constituțională (CCR) pentru a soluționa un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe tema plății restanțelor salariale pentru judecători. "Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului", a declarat Bolojan în cadrul unei conferințe de presă la sediul Guvernului, subliniind că acest demers a fost inițiat la propunerea Ministerului de Finanțe.
Premierul a explicat că procesul inițiat de ÎCCJ, care a cerut guvernului să plătească suma de 4,8 miliarde de lei reprezentând restanțe salariale, este problematic din punct de vedere al separației puterilor în stat. "Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești este de a aplica legile existente, iar nu de a modifica bugetul național", a adăugat el.
ÎCCJ a dat guvernul în judecată, solicitând plata restanțelor salariale câștigate prin procese sau penalități, iar Curtea de Apel București a dat câștig de cauză instanței supreme, obligând guvernul să achite suma integrala, plus penalități de 1% pe zi, ceea ce ar putea ajunge la aproximativ 9 milioane de euro pe zi. Recursul guvernului este programat pentru data de 9 iulie, ceea ce aduce o urgență suplimentară în această chestiune fiscala.
Bolojan a avertizat că o asemenea decizie judecătorească ar putea crea un precedent periculos, permițând oricărui ordonator de credite să acționeze guvernul în judecată dacă nu este mulțumit de sumele alocate. "Practic, o instanță poate obliga guvernul să modifice bugetul de stat", a spus el, subliniind că Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de situație ar aduce grave prejudicii asupra bugetului național.
Problema restanțelor salariale ale magistraților nu este una nouă. În martie 2026, ÎCCJ a dat în judecată Guvernul Bolojan pentru neplata drepturilor salariale stabilite prin sentințe judecătorești, care au fost scadente în acest an. Aceste restanțe sunt rezultatul unor hotărâri din 2023, prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25%, având aplicare retroactivă din 2018. Guvernul a decis însă să redirecționeze fondurile către ajutoare sociale, ceea ce a dus la tăierea sumelor destinate justiției.
Într-un răspuns oficial oferit pentru G4Media, Guvernul a subliniat că cele mai mari instanțe din țară, inclusiv ÎCCJ și Curtea de Apel București, au refuzat să furnizeze datele financiare solicitate privind procesele salariale câștigate de magistrați. Aceasta a generat nemulțumiri și a amplificat tensiunile dintre puterile statului. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a oferit răspunsuri parțiale la solicitările de informații.
Acuzațiile de discriminare salarială și restanțele salariale pe care judecătorii le-au obținut în instanțe au fost frecvent invocate în litigii, iar în ultimii 20 de ani, magistrații au câștigat peste 5.000 de hotărâri favorabile prin care au contestat diverse decizii guvernamentale. Printre aceste hotărâri se numără și restituirea sporurilor care au fost eliminate prin lege, cum ar fi sporul de confidențialitate și sporul pentru risc și solicitare neuropsihică.
Criticii demersului lui Bolojan consideră că sesizarea CCR nu va rezolva problema financiară, iar lipsa banilor pentru salariile magistraților ar trebui să fie prioritatea. O parte din comentarii sugerează că intervenția CCR este o măsură cosmetică, având în vedere corupția și problemele sistemului judiciar din România. De asemenea, s-a adus în discuție și influența politică asupra justiției și modul în care aceasta afectează echilibrul puterilor în stat.
În concluzie, conflictul dintre Guvernul Bolojan și ÎCCJ asupra salariilor magistraților reflectă tensiuni mai largi în sistemul judiciar românesc și provine dintr-o serie de decizii bugetare controversate. Cu recursul programat pentru 9 iulie, toate privirile se îndreaptă către CCR, care va avea de decis asupra unei chestiuni fundamentale ce ține de separația puterilor în stat și gestionarea finanțelor publice.
Această situație ridică întrebări importante despre viitorul relațiilor dintre puterile statului în România și despre modul în care va evolua justiția în fața provocărilor economice actuale.