Fenomenul, explicat de specialiști și autorități
Plajele din Mamaia și, implicit, o mare parte a litoralului românesc au fost, în ultimele zile, invadate de cantități semnificative de alge, fenomen care a stârnit îngrijorare printre turiști, dar pe care specialiștii îl consideră, în mare parte, unul natural și ciclic. Potrivit declarațiilor făcute de directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța, Simion Nicolaev, citat de Digi24, „este normal să avem alge, ele sunt la ele acasă, în Marea Neagră”. Această perspectivă subliniază caracterul recurent al apariției algelor, care, deși incommode pentru turiști, joacă un rol esențial în ecosistemul marin.
Fenomenul actual, observat intens pe plajele din Mamaia Nord, Năvodari și chiar Eforie, este atribuit de experți, conform surselor citate de HotNews, unei combinații de factori naturali și antropici. Principalii factori includ temperaturile ridicate ale apei, care stimulează înmulțirea rapidă a algelor, dar și curenții marini, care le aduc spre țărm. Un alt element crucial este aportul crescut de nutrienți în Marea Neagră, provenit în special din deversările de ape uzate, chiar și tratate, și din scurgerile agricole bogate în azot și fosfor. Acești nutrienți acționează ca un îngrășământ, favorizând proliferarea excesivă a algelor, fenomen cunoscut sub denumirea de eutrofizare.
Profesorul universitar Adrian Bîlbă, biolog marin la Universitatea Ovidius din Constanța, a explicat pentru Știrile Pro TV că „acum, apa are 23-24 de grade Celsius, iar algele se dezvoltă foarte bine la aceste temperaturi. Curenții aduc apoi la mal tot ce crește în larg”. Această declarație vine să completeze explicațiile oficiale și să ofere o imagine mai clară asupra mecanismelor biologice și fizice implicate. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” a subliniat că, în ciuda aspectului neplăcut, algele nu sunt toxice și nu reprezintă un pericol direct pentru sănătatea umană. Totuși, descompunerea lor pe plajă generează un miros neplăcut și poate atrage insecte, afectând experiența turistică.
În contextul istoric, Marea Neagră s-a confruntat cu episoade severe de înflorire algală în anii '80 și '90, când nivelul de poluare era considerabil mai mare. De atunci, prin eforturi naționale și internaționale, inclusiv prin implementarea unor directive europene privind calitatea apei, situația s-a îmbunătățit. Cu toate acestea, problema persită, iar datele Eurostat din 2023 indică o presiune continuă asupra ecosistemelor marine din bazinul Mării Negre din cauza aportului de nutrienți. Un raport al Comisiei Europene din 2022 a evidențiat că România, alături de alte state riverane, trebuie să intensifice eforturile pentru reducerea poluării difuze și punctuale.
Autoritățile locale și centrale, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) și Garda de Mediu, monitorizează constant calitatea apei și iau măsuri pentru curățarea plajelor. Operațiunile de îndepărtare a algelor de pe plaje sunt desfășurate regulat, însă acestea sunt costisitoare și reprezintă doar o soluție temporară. Potrivit unui comunicat al ABADL din iunie 2024, au fost mobilizate utilaje speciale pentru a curăța sectoarele cele mai afectate, dar volumul mare de alge face ca procesul să fie anevoios. Criticile aduse autorităților vizează adesea lipsa unor soluții pe termen lung și eficiența redusă a acțiunilor preventive, în timp ce oficialii subliniază complexitatea problemei și necesitatea unei abordări integrate, transfrontaliere, având în vedere că Marea Neagră este un bazin semi-închis.
Deși prezența algelor este un fenomen natural, intensificarea sa în ultimii ani este un semnal de alarmă privind sănătatea Mării Negre. Impactul asupra turismului este evident, imagini cu plaje pline de alge și mirosul persistent putând descuraja o parte dintre turiști. Pe termen lung, proliferarea algelor poate duce la scăderea biodiversității marine, prin reducerea oxigenului din apă (fenomen de anoxie) și afectarea habitatelor bentonice. Aceasta ar putea avea consecințe economice semnificative pentru comunitățile costiere dependente de pescuit și turism. Este esențial ca eforturile de reducere a poluării să fie accelerate și coordonate la nivel regional pentru a proteja acest ecosistem valoros.
Pentru viitor, se impune o strategie mult mai coerentă și sustenabilă, care să combine măsuri de prevenție cu intervenții rapide. Monitorizarea continuă a calității apei și a biodiversității marine, așa cum o realizează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, este crucială pentru înțelegerea dinamicii fenomenului. De asemenea, investițiile în infrastructura de epurare și în practici agricole mai ecologice sunt imperios necesare. Colaborarea internațională, în cadrul Convenției de la București pentru protejarea Mării Negre, este vitală pentru a aborda sursele transfrontaliere de poluare. Fără o acțiune concertată, Marea Neagră riscă să se confrunte cu episoade de înflorire algală din ce în ce mai intense și mai frecvente, afectând iremediabil atât ecosistemul, cât și potențialul său turistic și economic.
De ce contează
Fenomenul algelor de pe litoralul românesc este mai mult decât o simplă neplăcere estetică pentru turiști. El semnalează o problemă ecologică profundă a Mării Negre, legată de poluarea cu nutrienți și schimbările climatice. Impactul direct se resimte în sectorul turistic, o sursă importantă de venit pentru localitățile costiere, dar și indirect asupra ecosistemului marin, prin afectarea biodiversității și a resurselor piscicole. Abordarea acestei probleme necesită investiții masive în infrastructura de mediu și o schimbare a mentalității privind gestionarea resurselor acvatice, având implicații economice și sociale semnificative pe termen lung pentru România.
În concluzie, deși prezența algelor este un fenomen natural specific Mării Negre, intensificarea și amploarea actuală impun o analiză aprofundată și măsuri urgente. Specialiștii subliniază că nu este vorba de un pericol iminent pentru sănătate, dar disconfortul creat pentru turiști este real. Provocarea majoră rămâne gestionarea eficientă a surselor de poluare, în special a celor agricole și urbane, care contribuie la eutrofizare. Este de așteptat ca autoritățile să continue eforturile de curățare, dar fără o strategie integrată pe termen lung, care să vizeze reducerea aportului de nutrienți în mare, problema va persista și se va agrava. Viitorul turismului românesc și al sănătății Mării Negre depind de capacitatea de a acționa rapid și coordonat la nivel național și regional pentru a inversa această tendință.
Întrebarea este dacă se vor găsi resursele și voința politică necesare pentru a implementa aceste soluții complexe și costisitoare.