Reacție fermă a Curților de Apel la comunicatul PNL
Președinții Curților de Apel din România au emis un comunicat extrem de ferm, joi, 2 iulie 2026, acuzând Partidul Național Liberal (PNL) de „degradarea discursului public” și de „acțiuni repetate de reducere până la negare a principiului independenței justiției”. Această reacție vine în contextul unor declarații publice ale PNL, care a criticat o decizie a Tribunalului București, sugerând o imixtiune politică în actul de justiție. „Atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”, se arată în documentul semnat de 16 președinți de Curți de Apel, inclusiv de la Curtea Militară de Apel București.
Această luare de poziție este cea mai recentă dintr-o serie de reacții critice la adresa PNL, după ce, anterior, și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a penalizat declarațiile partidului, calificându-le drept „fără precedent și cu gravitate agravată”. Conflictul a izbucnit în urma unei hotărâri judecătorești a Tribunalului București care a suspendat anumite decizii interne ale PNL. Partidul, condus de premierul interimar demis de Parlament, a reacționat printr-un comunicat public miercuri, 1 iulie 2026, susținând că hotărârea judecătorească „nu influențează în mod direct Partidul Național Liberal și realitățile din partid în acest moment, deoarece suspendă doar anumite hotărâri”.
PNL a argumentat că „conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 își exercită pe deplin atribuțiile, iar hotărârile Congresului și ale noilor organisme de conducere, alese potrivit Statutului PNL, sunt în vigoare și trebuie respectate de membrii partidului. Suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc. Prin urmare, hotărârea judecătorească pronunțată astăzi nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres.” Mai mult, PNL a semnalat o situație „fără precedent” la Tribunalul București, unde, la doar două zile după Congresul Extraordinar, pe 23 iunie 2026, ar fi fost constituite șase completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. PNL a acuzat că doar șase judecători, dintr-un total de peste o sută, ar fi fost desemnați direct de președintele instanței pentru a judeca astfel de cazuri, eludând, în opinia lor, propria lege de organizare judecătorească ce prevede avizul CSM pentru înființarea de noi secții.
În replică, președinții Curților de Apel au reamintit că jurisprudența Curții Constituționale, în aplicarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide și membrii acestora. Aceștia au subliniat că „negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”. Această afirmație dură marchează o escaladare a tensiunilor dintre puterea politică și sistemul judiciar, o temă recurentă în peisajul politic românesc.
Magistrații au evocat, de asemenea, un precedent îngrijorător: cei 3.580 de judecători ai României care, în 2020, au denunțat o campanie de subordonare politică a justiției. Potrivit comunicatului, acțiunile repetate, precum cel al PNL, „contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată”. Această referință istorică subliniază percepția unei amenințări continue la adresa independenței justiției, o valoare fundamentală în orice stat de drept european. Comparativ, în statele membre ale Uniunii Europene, intervențiile politice în justiție sunt strict reglementate și adesea sancționate de instituțiile europene, cum ar fi Comisia Europeană prin rapoartele sale privind statul de drept, care monitorizează constant respectarea acestor principii.
Printre semnatarii comunicatului se numără personalități marcante ale sistemului judiciar românesc, precum președintele Curții de Apel Alba Iulia, Oana-Maria Petrașcu, președintele Curții de Apel București, Liana-Nicoleta Arsenie, și președintele Curții de Apel Cluj, Dana-Cristina Gîrbovan. Lista completă include președinții Curților de Apel Bacău, Brașov, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, alături de președintele Curții Militare de Apel București, Petre-Valentin Bădița. Această unanimitate a liderilor judiciari conferă o greutate semnificativă avertismentului lor, transformându-l dintr-o simplă luare de poziție într-un semnal de alarmă colectiv.
**De ce contează** Acest conflict deschis între o parte a clasei politice și sistemul judiciar are implicații profunde pentru statul de drept din România. Acuzațiile reciproce subminează încrederea publică în ambele instituții și pot crea un precedent periculos pentru viitoarele interacțiuni. Pentru cetățeni, integritatea și independența justiției sunt esențiale pentru garantarea drepturilor și libertăților fundamentale. O justiție subordonată politic riscă să devină un instrument de putere, afectând echitatea și imparțialitatea deciziilor, ceea ce ar putea duce la o erodare a democrației și la o distanțare de valorile europene.
Pe termen scurt, este de așteptat ca tensiunile să persiste. PNL ar putea continua să își apere poziția, în timp ce instituțiile judiciare, inclusiv CSM, ar putea emite noi comunicate sau chiar sesiza organisme europene. Pe termen lung, acest episod subliniază necesitatea unui dialog constructiv și a unei înțelegeri clare a rolurilor fiecărei puteri în stat. O soluție ar putea veni dintr-o mediere sau dintr-o intervenție a Președinției României, care, conform Constituției, este garantul independenței justiției.
Rămâne de văzut dacă apelul la încetarea campaniei de subordonare politică va fi auzit și dacă se va reveni la un respect reciproc între instituțiile fundamentale ale statului român.