Campanie internațională scoate la iveală practici înșelătoare
Anpc verifică reprezintă subiectul principal al acestui articol. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a monitorizat 10 influenceri din România, în cadrul unei acțiuni internaționale coordonate de Rețeaua Internațională pentru Protecția și Aplicarea Legislației privind Protecția Consumatorilor (ICPEN). Campania, desfășurată între 23 martie și 8 aprilie 2026, a vizat transparența în publicitatea online și utilizarea inteligenței artificiale. Potrivit ANPC, "într-o economie digitală în care recomandările influencerilor pot influența deciziile de cumpărare ale consumatorilor, transparența în promovarea produselor și serviciilor este o condiție esențială pentru protejarea intereselor publicului și pentru menținerea încrederii în comunitățile online."
Din analiza ANPC a reieșit că toți influencerii monitorizați publicau conținut cu caracter comercial. O problemă majoră identificată a fost marcarea inconsistentă sau insuficientă a postărilor publicitare. În multe cazuri, mențiunile privind caracterul comercial al conținutului erau atât de discrete încât puteau trece neobservate de consumatori, inducând în eroare publicul cu privire la natura reală a recomandărilor. Această lipsă de claritate contravine principiilor de bază ale protecției consumatorilor, care impun ca publicitatea să fie ușor identificabilă.
Un alt aspect îngrijorător relevat de monitorizare a fost gradul de utilizare a conținutului generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI). ANPC a constatat că 70% dintre influencerii care au folosit astfel de materiale nu au informat publicul că imaginile sau conținutul au fost create sau alterate prin tehnologii AI. Această practică reduce semnificativ nivelul de transparență în comunicarea cu urmăritorii și poate distorsiona percepția asupra realității, afectând încrederea și autenticitatea relației dintre influenceri și audiența lor. Spre exemplu, imaginile cu produse cosmetice sau de fitness pot fi editate cu AI pentru a prezenta rezultate nerealiste, creând așteptări false.
Rezultatele din România sunt similare cu cele constatate la nivel global în cadrul acțiunii ICPEN. Din cei 228 de influenceri verificați la nivel internațional, 92% publicau conținut comercial, dar doar unul din cinci marca în mod corespunzător caracterul publicitar al postărilor. Această statistică subliniază o problemă sistemică la nivel global în ceea ce privește respectarea normelor de publicitate și transparență în mediul online. Comisia Europeană, prin inițiative precum Directiva privind practicile comerciale neloiale (2005/29/CE), a subliniat în repetate rânduri necesitatea unei publicități clare și identificabile, interzicând practicile înșelătoare.
De ce contează
această lipsă de transparență? Impactul influencerilor asupra deciziilor de cumpărare este uriaș, mai ales în rândul tinerilor. Atunci când publicitatea nu este clar marcată, consumatorii pot fi induși în eroare să creadă că o recomandare este una autentică și imparțială, nu o promovare plătită. Mai mult, utilizarea nedeclarată a inteligenței artificiale poate crea standarde de frumusețe sau de performanță nerealiste, având implicații negative asupra sănătății mentale și stimei de sine a urmăritorilor. Această situație subminează încrederea în piața digitală și necesită intervenții legislative și educaționale.
Pe termen scurt, ANPC a anunțat că va continua monitorizarea și va aplica sancțiuni în cazul încălcărilor repetate ale legislației. Pe termen lung, este posibil să asistăm la o înăsprire a reglementărilor privind publicitatea online și utilizarea AI în conținutul comercial. De asemenea, se impune o campanie de educare a consumatorilor pentru a-i învăța să identifice mai bine conținutul publicitar și cel generat de AI. Rămâne de văzut dacă influencerii își vor adapta practicile și dacă platformele online vor implementa mecanisme mai stricte pentru a asigura transparența, în contextul unei piețe în continuă expansiune și evoluție tehnologică.
Această campanie a ANPC este un pas important în direcția responsabilizării actorilor din mediul online. În ultimii ani, numărul influencerilor a crescut exponențial, iar impactul lor economic și social este incontestabil. Cu toate acestea, cadrul legislativ și etic nu a ținut întotdeauna pasul cu rapiditatea dezvoltării acestui fenomen. De exemplu, în 2023, un studiu al Institutului Național de Statistică (INS) arăta că peste 60% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani din România își bazează deciziile de cumpărare pe recomandările din social media. Această cifră subliniază vulnerabilitatea unei părți semnificative a populației la practicile comerciale neloiale.
Comparativ cu alte țări europene, România se află într-o fază incipientă a reglementării activității influencerilor. În țări precum Marea Britanie sau Norvegia, autoritățile de reglementare au emis ghiduri detaliate și au aplicat amenzi semnificative pentru lipsa de transparență. De exemplu, Autoritatea pentru Standarde de Publicitate (ASA) din Marea Britanie a impus în 2024 reguli stricte privind marcarea publicității și a conținutului generat de AI. Adoptarea unor măsuri similare în România ar putea contribui la crearea unui mediu online mai sigur și mai echitabil pentru consumatori, alinindu-ne totodată la standardele europene de protecție a consumatorilor.
Un aspect crucial este și responsabilitatea platformelor sociale. Deși influencerii sunt principalii vizati, platformele precum Instagram, TikTok sau YouTube au un rol esențial în implementarea unor instrumente clare pentru marcarea conținutului sponsorizat și a celui generat de AI. Fără implicarea activă a acestora, eforturile autorităților naționale pot fi limitate.
Dialogul dintre ANPC, Ministerul Digitalizării și reprezentanții platformelor digitale este vital pentru a dezvolta soluții integrate care să asigure respectarea legislației și protejarea intereselor consumatorilor în era digitală.