Fenomen natural anual, amplificat de căldură
Turiștii aflați în stațiunea Mamaia au reclamat, la începutul lunii iulie 2026, apariția masivă a algelor pe plajă, descriind fenomenul pe rețelele de socializare ca transformând Marea Neagră într-o „salată”. Această situație a generat nemulțumiri semnificative printre vizitatori, care se așteptau la ape limpezi pentru vacanța lor estivală. În replică, specialiștii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) au precizat că este un fenomen natural recurent, determinat de temperaturile ridicate ale apei și de curenții marini, asigurând că echipele lor intervin zilnic pentru curățarea țărmului.
„Fenomenul algal observat în aceste zile pe plajele românești este natural, cauzat de curenții marini și de temperaturile ridicate ale apei Mării Negre”, au transmis reprezentanții ABADL miercuri, 1 iulie 2026. Aceștia au adăugat că „echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor Constanța, din cadrul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, intervin zilnic, seara, pe toată linia țărmului, de la Năvodari la Vama Veche, pentru menținerea plajelor curate”. Această intervenție este crucială, având în vedere că algele pot fi adunate eficient doar după ce ajung pe uscat, la linia țărmului, utilizând utilaje de mare tonaj, exclusiv seara sau noaptea, pentru a nu perturba siguranța și confortul turiștilor.
Prezența algelor la țărm este influențată direct de curenții marini și de condițiile meteorologice specifice Mării Negre. Algele, în special cele din specia *Cystoseira barbata* și *Enteromorpha intestinalis*, se dezvoltă pe fundul mării, la adâncimi mici, fiind favorizate de căldură intensă și de lumina solară abundentă. Curenții marini puternici le smulg din mediul lor natural și le aduc la mal, creând peisajul neplăcut semnalat de turiști. Acest ciclu este o caracteristică anuală a ecosistemului Mării Negre, amplificat în anii cu veri caniculare și cu temperaturi crescute ale apei.
Din perspectivă istorică, fenomenul înfloririi algale, sau eutrofizarea, nu este nou pentru Marea Neagră. În anii '80, de exemplu, Marea Neagră a fost puternic afectată de poluare cu nutrienți (azot și fosfor) proveniți din deversările agricole și industriale ale țărilor riverane, inclusiv România. Aceasta a dus la o înflorire algală masivă, cu implicații ecologice grave, inclusiv reducerea drastică a biodiversității. Deși situația s-a mai ameliorat după anii '90, datorită reglementărilor și programelor de protecție a mediului, precum Comisia pentru Protecția Mării Negre Împotriva Poluării (BSC), presiunea antropică și schimbările climatice continuă să influențeze apariția și intensitatea fenomenului algal.
Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se situează sub media europeană în ceea ce privește investițiile în infrastructura de epurare a apelor uzate, un factor care contribuie la persistența nutrienților în Marea Neagră. Comparativ cu țări precum Germania sau Austria, care au sisteme avansate de tratare a apelor, România încă se confruntă cu provocări în modernizarea completă a stațiilor de epurare, în special în localitățile mici. Experți în mediu, precum Dr. Maria Popescu de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) din Constanța, subliniază că, pe lângă factorii naturali, aportul de nutrienți din Dunăre și din surse locale rămâne o problemă. „Deși eforturile de reducere a poluării au fost considerabile, înflorirea algelor este un indicator al sănătății precare a ecosistemului marin, agravată de încălzirea globală care favorizează înmulțirea rapidă a acestora”, a declarat Dr. Popescu într-un interviu recent.
ABADL, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Constanța, intervine cu utilaje grele, precum tractoare și remorci, pentru a colecta biomasa algală de pe plaje. Această operațiune se desfășoară pe o fâșie restrânsă de la mal, deoarece utilajele nu pot pătrunde adânc în mare. Deși soluția este eficientă pentru curățarea estetică a plajelor, ea nu abordează cauzele profunde ale fenomenului. Unii critici, inclusiv reprezentanți ai asociațiilor de protecție a mediului, susțin că, deși intervențiile ABADL sunt necesare, ele sunt doar o soluție paliativă. Ei argumentează că este nevoie de o strategie integrată care să includă monitorizarea constantă a calității apei, investiții în infrastructura de epurare și campanii de conștientizare publică privind impactul poluării asupra mediului marin. Răspunsul ABADL este că respectă protocoalele stabilite și că intervențiile lor sunt cele mai eficiente metode de gestionare a situației pe termen scurt, având în vedere resursele și atribuțiile actuale.
O altă perspectivă adusă în discuție de diverși specialiști se referă la impactul turismului în sine. Numărul mare de turiști, în special în stațiuni precum Mamaia, generează un volum crescut de ape uzate și deșeuri, chiar și cu stații de epurare funcționale, o parte din nutrienți ajungând inevitabil în mare. În plus, modificările climatice din ultimii ani, cu veri tot mai calde și perioade prelungite de caniculă, contribuie la accelerarea dezvoltării algelor. Conform datelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) din 2025, temperatura medie a apei Mării Negre a crescut cu aproximativ 0,5 – 1 grad Celsius în ultimul deceniu, creând condiții optime pentru proliferarea algelor.
Deși fenomenul algelor este natural, intensitatea și frecvența sa pe litoralul românesc generează provocări semnificative pentru industria turistică. Turiștii vin la mare pentru a se bucura de ape curate și nisip fin, iar prezența algelor poate afecta negativ experiența lor, ducând la scăderea atractivității stațiunilor românești în comparație cu alte destinații mediteraneene, unde apele sunt, în general, mai limpezi. Acest lucru poate avea un impact economic direct asupra operatorilor din turism, de la hotelieri la restaurante și furnizori de servicii, care depind de un flux constant de vizitatori mulțumiți. În plus, descompunerea algelor la mal produce un miros neplăcut, ceea ce afectează și mai mult confortul turiștilor și localnicilor.
În viitor, este esențial ca autoritățile române să adopte o abordare proactivă și integrată. Aceasta ar putea include implementarea unor sisteme avansate de monitorizare a calității apei, investiții suplimentare în infrastructura de epurare și gestionare a deșeurilor, precum și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru colectarea și valorificarea biomasei algale. Discuțiile în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Ministerul Turismului și administrațiile locale, sunt necesare pentru a elabora o strategie pe termen lung. De asemenea, colaborarea transfrontalieră cu celelalte țări riverane Mării Negre, în cadrul unor inițiative precum Comisia Mării Negre, este crucială pentru a aborda problema poluării la scară regională și a asigura un viitor mai curat pentru litoralul românesc.
Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să echilibreze presiunile economice ale turismului cu necesitatea stringentă de protejare a mediului marin.