Tradiții, istorie și semnificație pentru credincioșii ortodocși
Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește la 1 iulie pe Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți și pe Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Roma. Aceste sărbători aduc în prim plan figuri emblematice ale credinței, care au marcat spiritualitatea românească și universală prin faptele lor de jertfă și vindecare. Sfântul Leontie, ale cărui moaște cinstite au fost descoperite în Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, este un simbol al monahismului moldovenesc, în timp ce Sfinții Cosma și Damian reprezintă modelul medicilor creștini, care au oferit alinare fără plată, cerând în schimb doar credința în Hristos.
Sfântul Ierarh Leontie, născut în Rădăuți în secolul al XIV-lea, a intrat în monahism la Mănăstirea Bogdana, întemeiată de Bogdan I Întemeietorul. Aici a primit numele de Lavrentie. Ulterior, s-a retras în sihăstrie pe Valea Putnei, în codrii Rădăuților, unde a adunat o obște monahală în jurul său. Pentru această comunitate, Cuviosul Lavrentie a întemeiat Schitul Laura (Lavra), cunoscut ulterior ca Schitul lui Lavrentie, prima sihăstrie atestată din nordul Moldovei. Potrivit tradiției, la acest schit s-a nevoit și Sfântul Daniil Sihastrul, sub îndrumarea egumenului Lavrentie. Această informație este menționată atât de sursa calendarul-zilei.ro, cât și de calendar-ortodox.ro, subliniind importanța locului în dezvoltarea monahismului local.
În anul 1402, Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a înființat Episcopia Rădăuților, transformând Biserica Mănăstirii Bogdana în Catedrală Episcopală. Cuviosul Lavrentie, cunoscut pentru viața sa duhovnicească, a fost ales episcop, deși nu își dorea această demnitate, potrivit calendarul-zilei.ro. El l-a lăsat în locul său ca egumen al schitului Laura pe ucenicul său, Cuviosul Daniil Sihastrul. Ca episcop, Lavrentie a continuat să fie un om al rugăciunii, al milosteniei și al dragostei de aproapele. Ajuns la bătrânețe, s-a retras din scaunul episcopal și a revenit la schitul pe care îl întemeiase, unde și-a continuat nevoințele în pustnicie. A primit darul înainte-vederii și al vindecărilor, iar înainte de sfârșit a fost tuns în chipul schimniciei, primind numele de schimonahul Leontie. A fost înmormântat în biserica de lemn a schitului, ctitoria sa, locul devenind un izvor de vindecări, conform ambelor surse.
Moaștele Sfântului Ierarh Leontie au fost ulterior strămutate în Catedrala Episcopală din Rădăuți, la cererea credincioșilor și a clerului, cu binecuvântarea Mitropolitului Moldovei. Aici, ele au continuat să aducă vindecare și ajutor. Un eveniment tragic a avut loc în anul 1639, când, potrivit calendarul-zilei.ro și calendar-ortodox.ro, orașul Rădăuți a fost jefuit de tâlhari, iar racla cu moaștele Sfântului Leontie a fost furată. Locul unde au fost duse moaștele a rămas necunoscut până în ziua de azi, o parte fiind redescoperită la sfârșitul secolului al XX-lea, în urma unor cercetări arheologice. În 1783, odată cu ocupația austriacă a nordului Moldovei, Mănăstirea Bogdana a fost desființată, iar cultul Sfântului Leontie s-a pierdut treptat. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1992 proslăvirea Sfântului Leontie de la Rădăuți, stabilind data de 1 iulie ca zi de prăznuire. Moaștele sale, împreună cu cele ale Sfântului Teodosie de la Brazi, au fost reașezate într-o raclă în biserica Mănăstirii Bogdana, conform calendarul-zilei.ro.
Tot la 1 iulie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții Cosma și Damian, frați născuți la Roma în secolul al IV-lea. Crescuți în credința creștină de mama lor, Teodota, ei au devenit doctori iscusiți, vindecând oameni și animale fără plată. Singura lor cerință era credința în Hristos, de la care provenea vindecarea. Pe lângă darul vindecărilor, ei își împărțeau averile săracilor și făceau numeroase acte de milostenie. Atunci când vindecau, le spuneau bolnavilor că puterea nu este a lor, ci a lui Hristos, iar credința în El aduce sănătate. Acest aspect este evidențiat de ambele surse, subliniind caracterul lor de „doctori fără de arginți”.
Sfinții Cosma și Damian au fost martirizați în afara Romei, în timpul împăratului Carinus (283-284). Există o diferență notabilă în relatările despre martiriul lor. calendarul-zilei.ro menționează că au fost uciși de un medic păgân invidios, care i-a chemat să culeagă plante medicinale și i-a asasinat într-un loc pustiu. În schimb, calendar-ortodox.ro relatează că au fost pârâți împăratului Carin, care i-a supus la chinuri, dar a fost el însuși vindecat de ei, convertindu-se la creștinism împreună cu familia sa. Ulterior, dascălul lor, invidios, i-ar fi ucis cu pietre pe munte. Această divergență subliniază dificultatea de a reconstitui cu exactitate evenimente istorice vechi, bazate pe tradiții orale și scrise diverse.
Numeroase lăcașuri de cult din România, inclusiv capele de spital, sunt închinate Sfinților Cosma și Damian. Printre acestea se numără bisericile de la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, Biserica „Sfinților Doctori fără de arginți Cosma și Damian” din incinta Spitalului „Schuller” din Ploiești, precum și capela Maternității Bucur și a Maternității Filantropia din București. Capela de la Filantropia, înființată în 1813, a beneficiat de donațiile boierilor, clericilor și negustorilor, precum și de contribuția doctorului Constantin Caracaș, fiind asociată cu prima maternitate din București (1881-1883).
Este important de menționat că Biserica Ortodoxă sărbătorește trei seturi diferite de sfinți numiți Cosma și Damian, fiecare cu o zi de prăznuire distinctă. Pe 1 iulie sunt pomeniți Sfinții Cosma și Damian cei din Roma. Pe 17 octombrie sunt sărbătoriți Sfinții Cosma și Damian din Cilicia (Arabia), frați care au fost decapitați. Pe 1 noiembrie sunt cinstiți Sfinții Cosma și Damian din Asia Mică (Mesopotamia), fii gemeni ai Sfintei Teodota, care au murit pașnic. Această distincție este esențială pentru a evita confuziile și pentru a înțelege complexitatea calendarului ortodox, conform detaliilor oferite de calendarul-zilei.ro.
De ce contează
Sărbătorirea Sfinților Leontie de la Rădăuți și Cosma și Damian la 1 iulie este o ocazie de a reflecta asupra valorilor spirituale și umanitare. Sfântul Leontie simbolizează continuitatea monahismului și a credinței ortodoxe în Moldova, ilustrând devotamentul față de comunitate și viața ascetică. Sfinții Cosma și Damian, prin exemplul lor de vindecare gratuită și milostenie, oferă un model de altruism și compasiune, relevant și în societatea contemporană. Pomenirea lor încurajează credincioșii să urmeze aceste virtuți, contribuind la întărirea legăturilor comunitare și la promovarea actelor de caritate și ajutor reciproc în România.
În contextul actual, moștenirea acestor sfinți continuă să inspire. Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, necropolă domnească și centru episcopal, rămâne un pilon cultural și spiritual. De asemenea, numeroasele spitale și capele închinate Sfinților Cosma și Damian reamintesc de vocația creștină a îngrijirii aproapelui, în special a celor bolnavi și suferinzi. Întrebarea legată de locul exact al moaștelor Sfântului Leontie furate în 1639 rămâne deschisă, alimentând cercetările istorice și arheologice.
Pomenirea distinctă a celor trei perechi de sfinți cu același nume subliniază bogăția și diversitatea tradiției ortodoxe, invitând la o aprofundare a cunoașterii agiografice și la o înțelegere mai nuanțată a istoriei Bisericii.