Contrast între criza importurilor și noi oportunități locale
România se confruntă, la data de 1 iulie 2026, cu o situație paradoxală pe piața energiei electrice: pe de o parte, importă cantități record de curent la prețuri istorice, exacerbate de caniculă, în timp ce, pe de altă parte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat înființarea Registrului național al comunităților de energie. Această decizie este considerată un pas esențial pentru dezvoltarea unui nou model de consum și producție a energiei electrice în România, permițând românilor să își producă și să își împartă curentul electric. "Decizia ANRE deschide calea pentru dezvoltarea unor proiecte de tip 'energia între vecini', deja întâlnite în mai multe state europene", subliniază experții citați de Nicoleta Nicolau în Monitorul Oficial.
Contextul actual este marcat de o presiune semnificativă asupra sistemului energetic național. Potrivit datelor prezentate de autorități și analizate de Gândul, România a atins un nivel record de aproximativ 5.000 de lei pentru un megawatt-oră, echivalentul a circa 1.000 de euro, devenind cel mai ridicat preț din Uniunea Europeană. Această creștere dramatică a prețurilor este atribuită, în mare parte, caniculei recente. Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat că importurile orare de energie au crescut de la 300 de megawați pe oră într-o zi normală din iunie, la până la 1.000 de megawați pe oră în timpul caniculei. La vârful înregistrat pe 29 iunie, la ora 22, creșterea a fost chiar de 7 ori, ajungând la 1.800 de megawați, conform lui Chisăliță. Acest fenomen indică o vulnerabilitate a sistemului energetic românesc în fața condițiilor meteorologice extreme și a cererii crescute.
În contrast cu această dependență de importuri, inițiativa ANRE, concretizată prin ordinul publicat în Monitorul Oficial Partea I Nr. 535, vizează stimularea producției locale de energie. Comunitățile de energie sunt definite ca asocieri formate din persoane fizice, autorități locale, întreprinderi mici și mijlocii sau alte entități care se reunesc pentru a produce, consuma, stoca și gestiona energie electrică în beneficiul membrilor lor. Înregistrarea într-un registru național devine condiția necesară pentru recunoașterea oficială și desfășurarea activităților. Acest model permite ca energia produsă, de exemplu, de panourile fotovoltaice instalate de o asociație sau de mai mulți proprietari, să fie utilizată în comun de membrii comunității, contribuind la reducerea facturilor, utilizarea mai eficientă a energiei produse local, creșterea independenței energetice și încurajarea investițiilor în surse regenerabile și soluții de stocare.
Participanții la aceste comunități pot fi diverse entități, de la persoane fizice și autorități publice, la unități administrativ-teritoriale, IMM-uri și asociații. Registrul va monitoriza dezvoltarea acestui nou segment al pieței energetice. România încearcă astfel să recupereze decalajul față de alte state europene, unde comunitățile de energie au devenit un instrument important pentru reducerea costurilor la electricitate și pentru accelerarea tranziției către energia verde. Potrivit experților, acest cadru nou poate deschide, în viitor, posibilitatea de a produce și utiliza energia într-un mod mai flexibil și mai eficient pentru românii cu panouri fotovoltaice sau pentru cei care intenționează să investească în astfel de sisteme.
Impactul creșterii prețurilor la energie este resimțit diferit de consumatori. Dumitru Chisăliță a subliniat că pentru consumatorii casnici, factura nu va crește direct din cauza acestor importuri, deoarece prețul este fix pe perioada contractului. Însă, consumatorii non-casnici, în special cei industriali, se vor confrunta cu creșteri ale facturilor. Aceasta se datorează faptului că multe contracte din industrie sunt legate de prețurile din Piața pentru Ziua Următoare (PZU), iar modificarea acestor prețuri atrage după sine și o schimbare a prețului contractual lunar. Prin urmare, industria românească va suporta costurile suplimentare ale importurilor de energie la prețuri record, afectând competitivitatea și potențial costurile finale ale produselor.
Pentru a gestiona criza imediată, autoritățile pregătesc intervenții rapide în cazul unor pene de curent sau avarii locale, mai ales în zonele cu rețele suprasolicitate. De asemenea, instalații și echipamente programate pentru revizie tehnică la nivel de transport vor rămâne în funcțiune pentru a asigura capacitatea maximă a rețelei. Aceste măsuri paliative subliniază urgența de a consolida infrastructura energetică și de a diversifica sursele, aspecte la care comunitățile de energie ar putea aduce o contribuție semnificativă pe termen mediu și lung. Decizia ANRE, deși vine într-un moment de criză, este un pas strategic către o mai mare reziliență și autonomie energetică, conform viziunii europene.
De ce contează
Această dublă realitate – importuri masive la prețuri record și deschiderea către comunitățile de energie – subliniază urgența și complexitatea tranziției energetice a României. Pe termen scurt, consumatorii industriali vor suporta costuri mai mari, impactând economia. Pe termen lung, succesul comunităților de energie ar putea reduce dependența de importuri, stabiliza prețurile și crește independența energetică a cetățenilor și a localităților. Aceasta reprezintă o șansă pentru România de a-și moderniza sistemul energetic și de a oferi soluții concrete pentru facturile la energie, transformând cetățenii din simpli consumatori în prosumatori activi și parteneri în producția de energie verde.
În perioada următoare, se așteaptă ca ANRE să monitorizeze îndeaproape înființarea și funcționarea comunităților de energie, iar Ministerul Energiei va trebui să adapteze cadrul legislativ pentru a sprijini dezvoltarea rapidă a acestora. Provocarea majoră va fi integrarea eficientă a acestor noi entități în rețeaua națională, asigurând stabilitatea și siguranța sistemului. De asemenea, rămâne de văzut cum vor evolua prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) și ce măsuri suplimentare vor adopta autoritățile pentru a proteja consumatorii industriali de volatilitatea pieței.
Succesul acestui nou model va depinde de capacitatea de implementare și de sprijinul continuu din partea statului și a autorităților locale, precum și de interesul manifestat de cetățeni și companii.