Lipsa stocării amplifică impactul temperaturilor extreme
România se confruntă, pe 28 iunie 2026, cu cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa, ajungând la peste 4.200 de lei/MWh (aproximativ 811 euro/MWh) în orele de vârf ale serii, conform datelor analizate de Digi24 și Economica.net. Această scumpire, care plasează prețul mediu zilnic la 1.171 lei/MWh (224 euro/MWh) pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la București, este direct influențată de valul de caniculă și de deficiențele structurale ale sistemului energetic național. Expertul în energie Ciprian Cherciu a declarat pentru Digi24 că „nu avem capacități de stocare”, subliniind o problemă cronică ce agravează fluctuațiile de preț.
Prețul înregistrat în România este de aproximativ două ori și jumătate mai mare decât cel din Bulgaria (90 euro/MWh) și Grecia (87 euro/MWh), țări vecine. Ungaria ocupă a doua poziție în clasamentul european, cu un preț la energie cu doar un euro mai mic decât cel din România. Această diferență semnificativă este rezultatul unei combinații de factori. Pe lângă caniculă, care reduce randamentul panourilor fotovoltaice și poate afecta funcționarea centralelor nucleare prin creșterea temperaturii apei de răcire, debitul Dunării este mult sub media multianuală, diminuând producția hidroelectrică. De asemenea, lipsa vântului oprește turbinele eoliene, iar probleme tehnice, precum oprirea unei unități de la Cernavodă pentru revizie și a CET București Vest, alături de grupuri de la Porțile de Fier 1 și centrala de gaze Petrom de la Brazi, contribuie la deficitul de producție internă, potrivit datelor agregate de Economica.net și Digi24.
Ciprian Cherciu a explicat că variațiile extreme de preț, cu valori mici în timpul zilei și foarte mari seara, sunt generate de absența capacităților de stocare. În timpul orelor de prânz, producția din hidrocentrale și, mai ales, din instalațiile fotovoltaice, inclusiv cele ale celor aproximativ 400.000 de prosumatori, generează un surplus de energie. Acest surplus, injectat în rețea, scade prețurile. Însă, fără baterii de stocare, această energie ieftină nu poate fi conservată și utilizată în orele de vârf ale serii, când consumul crește exponențial din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat. Consecința directă este necesitatea importurilor masive. De exemplu, între orele 19:00 și 19:15, România importă 1.600 MW din Bulgaria și 95 MW din Ungaria prin mecanismul de cuplare PZU, pentru a acoperi vârful de consum.
Potrivit expertului, România este mult în urma altor state europene la capitolul investițiilor în stocare. În timp ce Europa își propune să crească capacitatea de stocare în baterii de la 50 la 70 de gigawați-oră, România contribuie cu sub 1% din consumul său prin baterii de rețea. Cherciu estimează că investițiile în stocare nu ar fi „o investiție atât de mare, nici pe departe, comparativ cu pierderile pe care le avem în momentul de față” și ar contribui la stabilizarea pieței și la reducerea presiunii asupra prețurilor. El a subliniat că prosumatorii, adesea criticați pentru dezechilibrarea rețelei, sunt de fapt „cei care pun cel mai mult umărul în perioada asta”, contribuind la producția de energie. Critici anonime, citate de Economica.net, sugerează însă că prețul uriaș este datorat unor „băieți deștepți” care manipulează piața, implicând inactiunea organismelor de control.
Impactul acestor fluctuații nu se reflectă direct în facturile orare ale clienților finali, deoarece nu există o tarifare orară generalizată. Cu toate acestea, variațiile extreme de pe piață generează un preț mediu care se transpune în costurile finale ale facturilor pe termen lung, în funcție de furnizor. O aplatizare a acestor diferențe ar duce la un preț mediu mai mic pentru consumatori. În ciuda situației tensionate, riscul unor pene de curent este considerat puțin probabil de Cherciu, grație contribuției prosumatorilor la stabilitatea rețelei.
De ce contează
Situația actuală a prețurilor la energie electrică în România este un semnal de alarmă major pentru securitatea energetică și costurile suportate de cetățeni și industrie. Lipsa capacităților de stocare nu doar că sporește dependența de importuri în momentele critice, dar menține și prețuri ridicate pe termen lung, afectând puterea de cumpărare și competitivitatea economică. Investițiile în stocare ar putea oferi o soluție sustenabilă, echilibrând piața și reducând vulnerabilitatea la factori externi precum canicula, transformând surplusul de energie din timpul zilei într-o resursă valoroasă pentru orele de vârf. Această problemă subliniază necesitatea unei strategii energetice coerente și a unor investiții accelerate în infrastructură.
Pe termen scurt, România va continua să se bazeze pe importuri pentru a acoperi vârfurile de consum, în special în condiții meteorologice extreme. Pe termen mediu și lung, discuțiile se vor intensifica privind accelerarea investițiilor în capacități de stocare, posibil prin atragerea de fonduri europene sau prin parteneriate public-private. Este esențială o analiză aprofundată a rolului prosumatorilor și a integrării acestora în sistemul energetic național, precum și o evaluare a mecanismelor de piață pentru a preveni speculațiile.
Autoritățile, inclusiv Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), vor trebui să monitorizeze atent piața și să propună soluții legislative pentru a stimula investițiile în stocare și a proteja consumatorii de fluctuațiile extreme de preț.