Sfaturi pentru a gestiona temperaturile extreme
Pe măsură ce valurile de căldură devin o realitate tot mai frecventă și intensă în România, cu temperaturi care au depășit în repetate rânduri pragul de 40 de grade Celsius în ultimii ani, conform Mediafax, specialiștii subliniază necesitatea adaptării programului zilnic și a obiceiurilor pentru a minimiza efectele adverse asupra sănătății. Inspirându-se din practicile țărilor mediteraneene, unde locuitorii sunt obișnuiți cu temperaturile ridicate, experții de la The Independent au elaborat un set de opt recomandări esențiale pentru a face față caniculei, aplicabile și în contextul românesc. Aceste măsuri vizează prevenirea insolației și deshidratării, complicații grave care pot afecta în special categoriile vulnerabile ale populației.
Prima și cea mai importantă recomandare se referă la evitarea activităților solicitante în orele de vârf, mai exact între 11:00 și 17:00, când căldura atinge cele mai ridicate valori. Dr. Elena Popescu, medic primar medicină de familie la Spitalul Clinic de Urgență București, a declarat că „reprogramarea activităților fizice pentru dimineața devreme sau seara târziu și acordarea unei pauze prelungite la prânz sunt cruciale pentru a reduce stresul termic asupra organismului”. Această practică este fundamentală, având în vedere că, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), numărul cazurilor de urgență medicală legate de caniculă a crescut cu aproximativ 15% în vara anului 2023 comparativ cu media ultimilor cinci ani.
O altă măsură vitală este consumul de alimente ușoare și hidratante. Mesele grele suprasolicită organismul în perioadele caniculare, direcționând energie către digestie, în detrimentul termoreglării. Specialiștii recomandă salate, fructe, legume, iaurt și pește, precum și mâncăruri care nu necesită preparare la temperaturi înalte. Evitarea exceselor de grăsimi și a alimentelor foarte condimentate este, de asemenea, esențială. Conform datelor Eurostat din 2024, România se situează sub media europeană la consumul de fructe și legume proaspete, ceea ce indică o nevoie de educare a populației în privința unei diete adecvate pe timpul verii.
Căutarea umbrei ori de câte ori se iese afară reprezintă o altă strategie eficientă. Expunerea directă la soare trebuie limitată, iar utilizarea umbrelelor, copacilor, copertinelor sau a altor spații umbrite este puternic încurajată. Deplasările inutile în orele cu radiație solară intensă ar trebui evitate cu desăvârșire. În plus, renunțarea la plajă în mijlocul zilei este imperativă, deoarece bronzul obținut între orele prânzului crește semnificativ riscul de arsuri solare și afectează sănătatea pielii pe termen lung. Ministerul Sănătății a lansat în vara anului 2025 o campanie de conștientizare privind riscurile expunerii neprotejate la soare, în contextul creșterii incidenței melanomului.
Răcorirea corpului cât mai des este o metodă simplă, dar eficientă. Un duș călduț, spălarea feței și a mâinilor sau folosirea unor pulverizatoare cu apă pot reduce disconfortul termic. În zilele foarte calde, orice metodă de răcorire ajută organismul să suporte mai bine canicula. Petrecerea timpului în locuri bine ventilate este, de asemenea, crucială. Pentru cei care nu dispun de aer condiționat acasă, se recomandă petrecerea câtorva ore în spații publice răcoroase, cum ar fi centre comerciale, biblioteci sau alte clădiri climatizate. Aerisirea locuinței dimineața devreme și seara, când temperaturile scad, contribuie la menținerea unui climat interior mai suportabil.
Purtarea hainelor lejere și deschise la culoare este o recomandare clasică, dar mereu valabilă. Îmbrăcămintea din in sau bumbac permite pielii să respire și reduce senzația de disconfort. Completarea ținutei cu o pălărie cu boruri largi și ochelari de soare cu protecție UV este esențială pentru a proteja capul și ochii de radiațiile solare intense. Nu în ultimul rând, hidratarea constantă este fundamentul prevenirii deshidratării. Consumul de apă pe tot parcursul zilei, chiar și în absența senzației de sete, este vital. Evitarea consumului excesiv de alcool și a băuturilor cu mult zahăr este, de asemenea, importantă, deoarece acestea pot favoriza deshidratarea.
Persoanele în vârstă, copiii mici, femeile însărcinate și cei care suferă de boli cronice, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare sau diabetul, sunt cele mai expuse riscului de insolație și deshidratare severă. Potrivit datelor publicate de Direcția de Sănătate Publică București în 2023, peste 60% dintre cazurile de urgențe medicale legate de caniculă au vizat persoane cu vârsta de peste 65 de ani. La apariția unor simptome precum amețeli, dureri de cap, greață, vomă sau stare de confuzie, este recomandată mutarea imediată într-un loc răcoros și solicitarea asistenței medicale de urgență, dacă starea persoanei nu se ameliorează rapid. Intervenția promptă poate face diferența între o stare de disconfort temporar și complicații grave care pot pune viața în pericol.
De ce contează
Respectarea acestor măsuri simple, dar eficiente, este crucială pentru sănătatea publică în contextul schimbărilor climatice. Canicula nu este doar un disconfort, ci o amenințare reală, capabilă să provoace insolație, deshidratare severă, exacerbarea bolilor cronice și chiar deces. Prin adoptarea unor obiceiuri preventive, fiecare individ își poate proteja propria sănătate și poate contribui la reducerea presiunii asupra sistemului medical, care este adesea suprasolicitat în perioadele de temperaturi extreme. Este o responsabilitate colectivă de a ne adapta la noile condiții climatice.
Viitorul climatologic al României indică o tendință de creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură. Prognozele climatice pentru următorii 10-20 de ani, elaborate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), sugerează că verile vor fi mai lungi și mai fierbinți, cu un număr crescut de zile caniculare, în special în sudul și vestul țării. Prin urmare, adaptarea la aceste condiții nu este o opțiune, ci o necesitate. Educația continuă a populației privind măsurile de protecție, dezvoltarea infrastructurii urbane reziliente la căldură și implementarea unor politici publice eficiente de gestionare a riscurilor climatice rămân priorități esențiale pentru autoritățile române.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste recomandări vor fi integrate în comportamentul cotidian al cetățenilor și în strategiile naționale de sănătate publică.