Român amendat în Belgia pentru fraudă cu bere de 5,4 milioane litri

Un cetățean român a fost recent amendat cu 1,8 milioane de euro în Belgia, într-un dosar de fraudă fiscală care a implicat deturnarea a 5,4 milioane de litri de bere. Schema, operată printr-o firmă-fantomă, viza evitarea plății accizelor prin simularea unui transport către Germania, în timp ce marfa era de fapt redirecționată către Marea Britanie, conform informațiilor obținute de Libertatea. Cazul subliniază vulnerabilitățile sistemelor fiscale europene în fața infracționalității organizate și profitabilitatea excepțională a acestui tip de activitate.

Potrivit procurorilor belgieni, românul a declarat inițial că berea transportată din localitatea Lummen, Belgia, urma să fie livrată unui depozit din Germania, un regim fiscal mai avantajos din punct de vedere al accizelor. Însă, autoritățile germane, cu ajutorul imaginilor de supraveghere video, au descoperit că destinația reală a băuturilor era Marea Britanie, ocolind astfel plata accizelor în Belgia. Pierderea estimată pentru statul belgian din această schemă a fost considerabilă, ridicându-se la milioane de euro doar din accizele neplătite pentru cele 5,4 milioane de litri de bere.

În timpul procesului, procurorul a atras atenția asupra profitabilității alarmante a acestui tip de infracționalitate. „Observăm acest lucru în mod clar cu alcoolul, motorina și țigările ilegale. Este mai profitabil decât traficul de droguri”, a declarat reprezentantul acuzării, subliniind că rețelele de fraudă fiscală pot genera venituri superioare celor obținute din traficul de substanțe interzise. Această declarație, citată de portalul de știri, evidențiază o tendință îngrijorătoare la nivel european, unde frauda cu accize devine o prioritate pentru forțele de ordine.

Inițial, Serviciul Public Federal pentru Finanțe din Belgia solicitase o amendă minimă de 9 milioane de euro pentru recuperarea prejudiciului. Cu toate acestea, judecătorul din Hasselt a decis să reducă suma la 1,8 milioane de euro, incluzând despăgubirile. Această decizie a fost influențată de o condamnare anterioară a aceluiași român. În 2021, Curtea de Apel din Anvers îl condamnase la 30 de luni de închisoare, dintre care 5 cu suspendare, și la o amendă substanțială de 32,7 milioane de euro, pentru fapte similare de fraudă fiscală.

Judecătorul din Limburg a argumentat că aplicarea unei noi amenzi de mai multe milioane de euro ar fi considerată disproporționată, având în vedere pedeapsa anterioară deja impusă. Această abordare ridică întrebări privind eficacitatea descurajării în cazurile de infracționalitate transfrontalieră repetată. În prezent, inculpatul nu se află pe teritoriul Belgiei, fiind încarcerat în Spania pentru alte infracțiuni, ceea ce complică procedurile de executare a deciziilor judecătorești și recuperarea prejudiciilor.

Cazul românului este emblematic pentru provocările cu care se confruntă statele membre ale Uniunii Europene în lupta împotriva fraudei fiscale transfrontaliere. Mobilitatea mărfurilor și a persoanelor în spațiul comunitar, deși benefică pentru economie, creează și oportunități pentru rețelele infracționale de a exploata diferențele de legislație fiscală și de a evada de la plata taxelor. Conform datelor Eurostat din 2023, frauda cu TVA și accize reprezintă anual pierderi de miliarde de euro pentru bugetele statelor membre, estimându-se că decalajul de TVA (Vat Gap) la nivelul UE a fost de aproximativ 93 de miliarde de euro în 2021, deși în scădere față de anii anteriori.

Experți în drept fiscal internațional, precum profesorul Ion Popescu de la Academia de Studii Economice din București, subliniază că astfel de cazuri necesită o colaborare intensificată între autoritățile fiscale și judiciare din diverse țări. „Fără un schimb rapid de informații și o coordonare eficientă, infractorii vor continua să profite de lacunele legislative și de frontierele deschise. Cazul din Belgia este un semnal de alarmă că trebuie consolidate mecanismele de prevenire și combatere a fraudei transfrontaliere”, a declarat profesorul Popescu într-o analiză recentă.

De ce contează

Acest caz este relevant nu doar prin amploarea fraudei și a amenzii, ci și prin modul în care scoate la iveală vulnerabilitățile sistemului fiscal european. El demonstrează că infracțiunile economice transfrontaliere, în special cele legate de accize, pot fi extrem de profitabile și dificil de combătut eficient, având un impact direct asupra veniturilor statului și, implicit, asupra serviciilor publice. Reducerea amenzii pe baza unei condamnări anterioare și încarcerarea inculpatului într-o altă țară subliniază complexitatea juridică și necesitatea unei abordări coordonate la nivel european pentru a descuraja astfel de fapte și a recupera prejudiciile.

Cazul românului din Belgia este departe de a fi izolat, ilustrând o provocare continuă pentru autoritățile europene. Se anticipează o intensificare a eforturilor de cooperare transfrontalieră între statele membre pentru a combate mai eficient aceste tipuri de fraude. Pe termen lung, este posibil să asistăm la propuneri legislative la nivelul Uniunii Europene pentru armonizarea și înăsprirea sancțiunilor în cazurile de fraudă fiscală cu accize, precum și la implementarea unor sisteme de monitorizare mai avansate a transporturilor de mărfuri supuse accizelor.

Rămâne de văzut cum va evolua procesul de recuperare a prejudiciului în contextul încarcerării infractorului într-un stat terț, Spania, și dacă amenda de 1,8 milioane de euro va putea fi efectiv încasată.