Planul PMB și Apa Nova pentru Capitală
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat miercuri, 1 iulie 2026, un plan amplu de investiții pentru reducerea riscului de inundații în București, ca răspuns la fenomenele meteorologice extreme care au afectat orașul. Edilul a subliniat că infrastructura actuală de canalizare și preluare a apelor pluviale nu a fost proiectată pentru astfel de intensități, menționând că, în aproximativ zece ore, cantitatea medie de precipitații a atins 69,90 l/mp. "Avem deja un plan și soluții pentru finanțarea acestor investiții", a declarat Ciucu, indicând o colaborare strânsă cu Apa Nova și explorarea surselor de finanțare europene și internaționale.
Potrivit primarului, soluțiile vizează construirea a două bazine mari de retenție în amonte, care să descarce treptat apa în râul Dâmbovița și să o rețină pentru irigații în perioadele secetoase. Acestea ar urma să fie amplasate, conform declarațiilor sale, sub Parcul Izvor și sub Parcul Operei, pentru a degreva vârfurile de viitură. Această abordare este esențială, deoarece, așa cum a explicat Ciucu într-o intervenție la Digi24 și într-o postare pe Facebook, canalizarea actuală nu face față, iar Bucureștiul a devenit „75% impermeabil” din cauza dezvoltării urbane și a lipsei de tehnici de construcție permeabile, conform opiniei unui specialist citat de primar.
Pe lângă aceste bazine majore, Apa Nova lucrează deja la un studiu de fezabilitate, început în 2026, pentru un bazin sub parcarea rotundă de la intrarea în Parcul Carol, Sectorul 4. Acest bazin va prelua viitura de pe deal și va proteja zone precum Strada Slobozia și Strada Episcopul Chesarie, care sunt expuse unui risc ridicat de inundații, așa cum arată o fotografie a Parcului Carol sub apă, menționată de Ciucu. De asemenea, în zona Tineretului-Văcărești, Apa Nova a demarat deja lucrările la un alt bazin de retenție, parte a proiectului de la Lunca Cetății din Sectorul 3, unde se realizează și rețeaua de canalizare.
Geograful și hidrologul Daniel Diaconu, profesor la Facultatea de Geografie, a explicat pentru G4Media că inundațiile repetate din București sunt rezultatul suprapunerii reliefului natural (multe zone inundabile coincid cu foste văi și terenuri umede) și a dezvoltării urbane. Impermeabilizarea extinsă, reducerea spațiilor verzi și o rețea de canalizare depășită contribuie la acumularea rapidă a apei. Profesorul Diaconu subliniază că Dâmbovița și Colentina nu mai funcționează ca sisteme naturale de drenaj, fiind izolate de suprafața de recepție a apelor pluviale prin sistematizare teritorială și construcții subterane, iar cea mai mare parte a apei ajunge acum în canalizare. El consideră că soluțiile bazate exclusiv pe natură nu sunt suficiente, fiind necesare atât măsuri constructive – bazine de retenție și redimensionarea canalelor colectoare – cât și măsuri non-structurale, precum spații verzi și trotuare permeabile, o viziune care se suprapune cu direcția primarului Ciucu.
Primarul Ciucu a menționat că a discutat cu Apa Nova pe parcursul ultimelor luni despre investițiile necesare, optând pentru un plan maximal pe care îl va prezenta într-o conferință de presă. Direcția de Servicii Publice din PMB a primit deja dispoziție să organizeze comisii comune cu Apa Nova pentru a discuta planul asumat de investiții. Finanțarea, conform edilului, ar putea proveni din fonduri europene destinate schimbărilor climatice, bănci de dezvoltare internaționale, sau o ușoară creștere a tarifului pentru metrul cub de apă, cu un leu-doi. Pe lângă investițiile în infrastructura clasică, Ciucu a anunțat că toate proiectele publice ale PMB vor include elemente specifice conceptului de „oraș-burete”, care presupune suprafețe permeabile, grădini de ploaie și amenajări care rețin și infiltrează apa. Acesta a accentuat că eforturile PMB trebuie completate de cele ale primăriilor de sector, cu care poartă deja discuții în acest sens.
Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociației Parcul Natural București, a declarat pentru G4Media că Bucureștiul trebuie să renunțe la modelul bazat exclusiv pe canalizare și să investească în infrastructura verde. Asociația pregătește un proiect-pilot în zona Parcului Natural Văcărești, unde apa de ploaie va fi colectată, infiltrată și reutilizată pentru irigații, un model inspirat din „orașele-burete” europene și asiatice. Această abordare integrată este crucială, având în vedere că, în urma furtunilor recente, s-au înregistrat sute de intervenții ale pompierilor, inundarea bulevardelor și pasajelor rutiere, blocarea liniilor STB și închiderea temporară a unor stații de metrou, inclusiv Piața Victoriei 2, unde 7 milioane de litri de apă au inundat peronul. De asemenea, o galerie de termoficare de pe Bulevardul Basarabia s-a surpat, necesitând restricții de circulație pentru consolidare. Aceste evenimente subliniază urgența adoptării unor soluții durabile.
De ce contează
Acest plan de investiții este crucial pentru siguranța și reziliența Bucureștiului în fața schimbărilor climatice. Fără măsuri concrete, evenimentele meteorologice extreme, precum cele recente, vor continua să provoace pagube semnificative infrastructurii, perturbări ale transportului public și riscuri pentru sănătatea publică. Adoptarea conceptului de „oraș-burete” și construirea bazinelor de retenție nu doar că va proteja orașul de inundații, dar va contribui și la o mai bună gestionare a resurselor de apă, prin reutilizarea apei de ploaie pentru irigații, transformând o problemă într-o soluție durabilă pe termen lung pentru cetățenii Capitalei.
Concluzie Implementarea planului propus de Primăria Capitalei, în colaborare cu Apa Nova și primăriile de sector, va fi un proces complex și de durată, necesitând alocări bugetare substanțiale și o coordonare eficientă. Succesul va depinde de capacitatea administrației de a atrage fonduri europene și internaționale, precum și de implicarea tuturor actorilor locali. Pe termen scurt, provocările legate de infrastructura existentă și de fenomenele meteo extreme rămân, dar viziunea unui București mai rezilient, care integrează soluții de infrastructură clasică cu cele inspirate de natură, oferă o perspectivă optimistă.
Rămâne de văzut cât de rapid vor fi demarate și finalizate aceste proiecte esențiale pentru viitorul Capitalei, mai ales în contextul avertizărilor ANM de noi furtuni și caniculă cu temperaturi de până la 37 de grade Celsius, dar și vijelii și grindină.