Ancheta vizează un fost grup europarlamentar
Procurorii Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi, au efectuat miercuri, 1 iulie 2026, percheziții în patru țări membre ale Uniunii Europene — Belgia, Franța, Italia și Lituania — în cadrul unei investigații ample privind deturnarea de fonduri europene. Operațiunea vizează un fost grup politic din Parlamentul European, al cărui nume nu a fost precizat oficial de EPPO, dar surse citate de presa europeană, inclusiv de publicația Politico, indică faptul că este vorba despre fostul grup al lui Marine Le Pen, cunoscut anterior sub denumirea „Europa Națiunilor și a Libertății” (ENF) sau „Identitate și Democrație” (ID), conform Digi24.
Potrivit unui comunicat oficial al EPPO, investigația se concentrează pe suspiciuni de fraudă legată de utilizarea incorectă a alocațiilor parlamentare, care ar fi fost direcționate către scopuri neeligibile, inclusiv către finanțarea unor partide politice naționale și entități asociate, în loc să fie folosite pentru activități parlamentare europene. „Amploarea și complexitatea acestui caz subliniază dedicarea EPPO de a proteja bugetul UE de orice formă de fraudă”, a declarat un purtător de cuvânt al Parchetului European, subliniind angajamentul instituției în combaterea infracționalității financiare transfrontaliere.
Perchezițiile au fost declanșate după o analiză detaliată a unor rapoarte de audit interne ale Parlamentului European, care au semnalat nereguli în gestionarea fondurilor alocate grupurilor politice pentru asistenți parlamentari și alte cheltuieli administrative. Între 2015 și 2019, perioada vizată de anchetă, grupul ENF/ID ar fi primit aproximativ 3,4 milioane de euro anual din fonduri europene. Surse judiciare, citate de HotNews, menționează că sumele deturnate ar putea depăși câteva milioane de euro, afectând direct bugetul Uniunii Europene.
Investigația EPPO este o continuare a unor acuzații mai vechi, care au vizat Partidul Național (RN) din Franța, condus de Marine Le Pen, privind angajarea fictivă a unor asistenți parlamentari plătiți din fonduri europene. În 2017, OLAF (Oficiul European Antifraudă) a solicitat recuperarea a aproximativ 340.000 de euro de la Marine Le Pen, sumă pe care aceasta ar fi utilizat-o pentru a plăti un asistent personal și un angajat al partidului, în loc să-i aloce pentru activități parlamentare la Bruxelles. Deși Le Pen a contestat acuzațiile la vremea respectivă, cazul a continuat să planeze asupra grupului său politic.
Contextul european arată că astfel de fraude nu sunt izolate. În ultimii cinci ani, EPPO a deschis peste 1.500 de investigații, cu un prejudiciu estimat la peste 14 miliarde de euro, conform datelor din raportul anual pe 2025 al instituției. Comparativ, doar în 2024, Parchetul European a recuperat sau a pus sub sechestru bunuri în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro. Această operațiune subliniază capacitatea EPPO de a acționa independent și de a coordona eforturi la nivel transnațional, spre deosebire de sistemele naționale fragmentate, care adesea întâmpină dificultăți în investigarea fraudelor transfrontaliere complexe.
Criticii politicilor europene de control al fondurilor, cum ar fi europarlamentarul român Cristian Ghinea (USR), au subliniat în repetate rânduri vulnerabilitățile sistemului, argumentând că „mecanismele de supraveghere, deși îmbunătățite, încă permit abuzuri semnificative. Este esențial să avem o toleranță zero față de cei care deturnează banii contribuabililor europeni, indiferent de culoarea politică.” Pe de altă parte, reprezentanți ai partidelor vizate, deși nu au emis un comunicat oficial specific acestei acțiuni, au negat în trecut orice ilegalitate, susținând că toate cheltuielile au fost făcute conform regulamentelor Parlamentului European și că acuzațiile sunt motivate politic.
Această acțiune a EPPO, care implică un număr considerabil de mandate de percheziție și audieri în mai multe state, demonstrează extinderea și consolidarea rolului Parchetului European în lupta împotriva criminalității financiare la nivelul UE. Faptul că sunt vizate figuri politice proeminente și grupuri parlamentare subliniază mesajul că nimeni nu este mai presus de lege, indiferent de poziția sa în ierarhia europeană. Este un semnal clar că instituțiile UE devin tot mai eficiente în a-și proteja propriul buget și integritatea democratică.
De ce contează
Această acțiune a EPPO este crucială pentru credibilitatea Uniunii Europene și pentru încrederea cetățenilor în modul în care sunt gestionate fondurile publice. Deturnarea fondurilor europene, destinate inițial proiectelor vitale sau funcționării instituțiilor democratice, subminează nu doar bugetul UE, ci și principiile de integritate și transparență. Prin vizarea unor grupuri politice de anvergură, EPPO demonstrează că nu există imunitate politică în fața legii, consolidând astfel statul de drept și descurajând viitoarele tentative de fraudă. Aceasta contribuie la o mai bună utilizare a resurselor europene, în beneficiul tuturor statelor membre.
În perioada următoare, se așteaptă ca procurorii EPPO să analizeze documentele și probele ridicate în timpul perchezițiilor. Este posibil ca unii dintre suspecți să fie chemați la audieri suplimentare și, în funcție de rezultatele investigației, să fie emise mandate de arestare sau să se formuleze acuzații oficiale. Cazul va continua să fie monitorizat îndeaproape, având în vedere implicațiile sale politice și financiare la nivel european.
Rezultatul acestei anchete ar putea avea un impact semnificativ asupra peisajului politic european, mai ales în contextul alegerilor viitoare și al dezbaterilor privind integritatea funcționarilor publici și a partidelor politice.