Majorare de 6,8% și critici sindicale privind puterea de cumpărare.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată crește, începând de miercuri, 1 iulie 2026, la 4.325 lei lunar, de la 4.050 lei lunar, conform Hotărârii de Guvern 146 din 12 martie 2026. Această majorare, care nu include sporuri și alte adaosuri, corespunde unui program normal de lucru de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră. Această decizie marchează o creștere de 6,8% în valoare brută, adică 275 de lei, însă, în valoare netă, salariul va ajunge la 2.699 lei (cu o deducere fiscală de 200 lei), ceea ce înseamnă o majorare netă de 125 lei, potrivit datelor Ministerului Muncii.
Potrivit reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, un număr de 1.759.027 de salariați vor beneficia direct de această majorare. În martie 2026, înainte de aplicarea noii măsuri, 831.382 de salariați din România erau plătiți cu salariul de bază minim brut garantat în plată. De asemenea, de la 1 iulie 2026, se abrogă articolul LXX din Ordonanța de Urgență 156/2024, care prevedea un nivel distinct al salariului minim pentru sectorul agricol și industria alimentară. Guvernul a explicat că această măsură este necesară pentru a evita discrepanțele salariale între sectoare, având în vedere că salariul minim în agricultură și industria alimentară era de 4.050 lei, iar cel general crește la 4.325 lei.
Pe de altă parte, Blocul Național Sindical (BNS) critică ferm această majorare, susținând că vine cu o întârziere de șase luni față de momentul la care ar fi trebuit să intre în vigoare. Sindicaliștii, citați de Agerpres, avertizează că, din cauza erodării puterii de cumpărare, lucrătorii au pierdut peste 13% din venitul lor. Conform BNS, pentru a recupera această pierdere, salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut de la 1 ianuarie 2027. BNS argumentează că Guvernul a folosit amânarea creșterii salariului minim ca o măsură compensatorie pentru mediul de afaceri, afectat de deciziile fiscale și economice, precum liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA-ului, a accizelor și introducerea impozitului pe cifra de afaceri. Aceasta, în ciuda faptului că multe dintre aceste măsuri au fost transferate în creșteri de prețuri, afectând direct salariații vulnerabili.
Analiza BNS indică faptul că, în cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 lei, s-a diminuat cu aproximativ 227 lei pe lună. Inflația din primul semestru al anului 2026 a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar. În consecință, în decurs de numai 18 luni, salariații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, ceea ce echivalează cu o diminuare de circa 13%. În acest context, majorarea aplicată de la 1 iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 de lei la 200 de lei, nu reușește nici măcar să compenseze pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimul an și jumătate, subliniază BNS.
„Nu este de mirare că România continuă să ocupe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sărăcia în muncă”, se arată în comunicatul BNS. Organizația sindicală subliniază că nivelul salariului minim nu este adecvat, raportat la criteriile indicate de Directiva Europeană 2022/2041 și Convenția OIM 130/1970. Întârzierea ajustării salariului minim nu face decât să adâncească decalajele sociale și economice. BNS a atras atenția, încă de la transpunerea Directivei 2022/2041, asupra necesității introducerii în lege a unor mecanisme de corecție a creșterii salariului minim în cazul unor variații semnificative între nivelul prognozat și cel efectiv realizat al indicatorilor utilizați în stabilirea salariului minim.
Sindicaliștii amintesc că pentru salariul minim din 2025 s-a luat în calcul o rată medie a inflației de 4,4%, în timp ce rata reală a inflației în 2025 a fost de 7,3%. Similar, pentru 2026, salariul minim a fost calculat pe baza unei rate prognozate a inflației de 5,8%, însă prognoza a fost ulterior modificată la 7,9%. Aceste discrepanțe subliniază nevoia unui mecanism transparent și adaptabil, care să nu permită utilizarea salariului minim ca instrument de manipulare electorală sau de cumpărare a bunăvoinței mediului de afaceri. Potrivit BNS, salariul minim trebuie să răspundă necesităților lucrătorului și ale familiei sale, ținând cont de condițiile economice și sociale naționale, protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea acestuia.
Conform Legii 283/2024, partenerii sociali – Guvernul, organizațiile patronale și sindicatele – ar trebui să reia negocierile pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. BNS transmite deja viitorului Guvern că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani și pentru a respecta principiile mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe țară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Această cerință reflectă o viziune conform căreia salariile minime decente pot contribui la reducerea sărăciei, susținerea cererii interne, îmbunătățirea stimulentelor pentru găsirea unui loc de muncă și reducerea inegalităților salariale.
De ce contează
Această majorare a salariului minim are implicații directe pentru aproape 1,8 milioane de salariați, însă eficiența sa este contestată vehement de sindicate. Pe de o parte, măsura urmărește creșterea veniturilor și eliminarea discrepanțelor sectoriale, dar pe de altă parte, BNS argumentează că este insuficientă pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare cauzată de inflație și de amânările anterioare. Disputa subliniază tensiunea constantă dintre necesitatea de a susține puterea de cumpărare a lucrătorilor și presiunile economice asupra mediului de afaceri, având un impact semnificativ asupra stabilității sociale și economice a României.
În perioada următoare, dialogul dintre Guvern, patronate și sindicate va fi crucial pentru stabilirea salariului minim pentru 2027. Așteptările BNS, de a ajunge la 5.000 de lei brut, reflectă o presiune considerabilă pentru o creștere substanțială, bazată pe un calcul mai realist al inflației și pe respectarea directivelor europene privind salariile minime adecvate. Modul în care viitorul Guvern va aborda aceste negocieri va determina nu doar nivelul veniturilor pentru milioane de români, ci și capacitatea României de a reduce sărăcia în muncă și de a se alinia la standardele europene de trai decent.
De asemenea, rămâne de văzut dacă mecanismele de corecție propuse de sindicate vor fi integrate în legislație pentru a preveni viitoare erodări ale puterii de cumpărare.