Sindicatele cer Guvernului măsuri concrete contra sărăciei
Blocul Național Sindical (BNS) a lansat un apel ferm către Guvernul României, solicitând reforme urgente în legislația muncii, sistemul de asistență socială și consolidarea dialogului social. Această cerere vine în contextul publicării, la sfârșitul lunii iunie 2026, a primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, un document pe care BNS îl consideră de o importanță majoră pentru România, conform informațiilor transmise de Agerpres.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a subliniat că „România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, accentuând necesitatea unor acțiuni concrete. Sindicatele susțin că Strategia europeană confirmă o realitate pe care o semnalează de ani de zile: în multe state membre, inclusiv în România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. Inflația persistentă, alături de extinderea formelor atipice de muncă, a contractelor pe durată determinată și a muncii part-time involuntare, a erodat puterea de cumpărare a lucrătorilor și a intensificat fenomenul sărăciei în muncă.
Documentul european, salutat de BNS, evidențiază rolul crucial al negocierilor colective. Statele cu o acoperire ridicată a contractelor colective de muncă înregistrează niveluri semnificativ mai scăzute ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate. În acest sens, BNS consideră că România trebuie să accelereze consolidarea dialogului social și să asigure partenerilor sociali o implicare efectivă în elaborarea politicilor salariale și sociale. Acest aspect este esențial, având în vedere că, potrivit Eurostat, în 2024, România a înregistrat o rată de 34% a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, una dintre cele mai ridicate din UE, în comparație cu media europeană de 21,6%.
Strategia europeană acordă o atenție deosebită și accesului la locuințe decente, reducerii sărăciei în rândul copiilor, integrării serviciilor sociale și medicale, precum și sprijinirii persoanelor vârstnice pentru a putea trăi independent cât mai mult timp posibil. De asemenea, reafirmă rolul de neînlocuit al sindicatelor și al organizațiilor societății civile în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor publice. Reprezentanții BNS au anunțat că vor transmite o serie de amendamente la proiectul de strategie, pentru a asigura o mai bună adaptare a acesteia la realitățile naționale.
Printre măsurile concrete propuse de BNS se numără aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat, astfel încât acesta să acopere costurile reale ale unui trai decent. În 2025, salariul minim brut pe economie în România a fost de 3.300 de lei, însă sindicatele argumentează că acesta este insuficient pentru a asigura un nivel de trai decent, având în vedere un coș minim de consum estimat la peste 4.000 de lei pentru o persoană singură. O altă cerere vizează modificarea legislației privind dialogul social și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă, aspect criticat de Comisia Europeană în Raportul de țară din 2023, care a semnalat o scădere a negocierilor colective după modificările legislative din 2011.
Reforma sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile reprezintă o altă prioritate. Aceasta ar putea reduce birocrația și ar asigura o distribuție mai eficientă a ajutoarelor. BNS propune, de asemenea, extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile, un domeniu în care România se confruntă cu un deficit major, conform datelor Ministerului Dezvoltării Regionale care indicau un necesar de peste 100.000 de locuințe sociale în 2024. Nu în ultimul rând, transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară reală, care să asigure accesul fiecărui copil la hrană, educație și servicii medicale de calitate, este considerată esențială pentru combaterea sărăciei intergeneraționale. Această inițiativă este aliniată cu recomandările UNICEF pentru reducerea ratei sărăciei infantile, care în România a depășit 25% în 2023, mult peste media UE.
Aceste solicitări ale BNS vin într-un moment în care Guvernul României se confruntă cu presiuni crescânde pentru a respecta angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Strategia Europa 2030, care vizează reducerea sărăciei. Criticii, inclusiv experți ai Băncii Mondiale, au semnalat că, deși au existat progrese economice, beneficiile nu au fost distribuite echitabil, iar decalajele sociale s-au accentuat. Fără o intervenție legislativă și bugetară rapidă și coerentă, riscul ca România să rămână în coada clasamentelor europene privind bunăstarea socială este unul real.
De ce contează
Aceste demersuri ale BNS sunt cruciale pentru milioane de români aflați în risc de sărăcie. O reformă reală a legislației muncii și a sistemului de asistență socială ar putea asigura salarii decente, locuri de muncă de calitate și acces la servicii esențiale. Implementarea principiului salariului minim adecvat ar crește puterea de cumpărare, iar extinderea locuințelor sociale ar oferi stabilitate familiilor vulnerabile. Aceste măsuri ar contribui la reducerea decalajelor sociale și la îmbunătățirea calității vieții, aliniind România la standardele europene și oferind o șansă reală la un viitor mai bun pentru cetățenii săi.
Concluzie
Publicarea Strategiei europene de combatere a sărăciei și reacția BNS subliniază urgența unor acțiuni concrete din partea Guvernului României. Rămâne de văzut în ce măsură executivul va prelua și va transpune în legislație propunerile sindicatelor, având în vedere constrângerile bugetare și contextul politic actual. Succesul acestor reforme depinde nu doar de voința politică, ci și de capacitatea de a asigura un dialog social autentic și de a aloca resurse suficiente.
Monitorizarea implementării și evaluarea impactului vor fi esențiale pentru a asigura că principiile europene devin realitate pentru cetățenii români, iar angajamentele asumate nu rămân doar la stadiul de declarații.