Europarlamentarul critică gestionarea finanțelor publice
Piperea: banii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a lansat recent critici virulente la adresa actualei guvernări din România, acuzând o gestionare defectuoasă a finanțelor publice care a adus țara „până în buza falimentului suveran”. Într-o intervenție publicată la sfârșitul lunii iunie 2026, Piperea, membru al grupului ECR din Parlamentul European, a declarat că „poporul a fost chinuit degeaba, nimic nu s-a rezolvat, totul s-a agravat”, conform news.ro.
Piperea susține că partidele aflate la guvernare perpetuează o criză permanentă, caracterizată prin împrumuturi masive și o politică de austeritate aplicată selectiv. El a subliniat că această austeritate nu vizează „privilegiile și risipa” din sistem, ci afectează preponderent cetățeanul de rând, care se confruntă cu facturi din ce în ce mai mari. În viziunea europarlamentarului, banii publici se scurg către o administrație „supradimensionată și ineficientă” și către „organele de represiune”, în detrimentul investițiilor și al bunăstării publice.
O altă critică majoră adusă de Gheorghe Piperea se referă la modul în care România a fost guvernată începând cu anul 2020. El acuză o succesiune de „stări de excepție” care au „înghețat dezbaterea publică” și au facilitat adoptarea unor decizii pripite, lipsite de o viziune pe termen lung. „În stare excepțională, lucrurile nu mai sunt judecate limpede și normal”, a afirmat Piperea într-un comunicat, sugerând că acest model de guvernare se bazează pe reacții de avarie, ordonanțe de urgență și legi adoptate fără o dezbatere adecvată, lăsând nerezolvate cauzele structurale ale crizelor economice și sociale. Această situație, conform europarlamentarului, permite ca „unii, puțini, fac bani, iar alții, foarte puțini, acumulează control și resurse” într-un „haos controlat”.
Contextul acestor acuzații este marcat de o serie de provocări economice cu care România s-a confruntat în ultimii ani. Deficitul bugetar al României a atins 5,7% din PIB în 2023, depășind țintele asumate în fața Comisiei Europene, care solicitase o consolidare fiscală. De asemenea, datoria publică a crescut constant, ajungând la aproximativ 49% din PIB în 2023, comparativ cu 37% în 2019, potrivit datelor Eurostat. Această tendință de creștere a îndatorării, coroborată cu o inflație persistentă, a generat presiuni semnificative asupra bugetului de stat și a puterii de cumpărare a cetățenilor.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se situează printre țările cu cel mai mare deficit bugetar și una dintre cele mai rapide creșteri ale datoriei publice în ultimii cinci ani. Spre exemplu, media deficitului bugetar în zona euro a fost de 3,6% din PIB în 2023, iar datoria publică medie s-a situat la aproximativ 89% din PIB. Deși datoria României este sub media europeană, ritmul rapid de creștere și deficitele structurale ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
Criticile aduse de Piperea rezonează cu o preocupare mai largă privind eficiența cheltuirii banilor publici. Un raport al Consiliului Fiscal din 2024 a evidențiat deficiențe structurale în colectarea veniturilor și în controlul cheltuielilor, subliniind că reformele fiscale și administrative sunt esențiale. De exemplu, gradul de colectare a TVA în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, cu un decalaj de colectare de aproximativ 35% în 2022, conform Comisiei Europene, indicând o evaziune fiscală semnificativă. Această situație alimentează argumentul lui Piperea că banii intră într-un „sac bugetar ciuruit și rupt în fund”, sugerând că sistemul actual permite pierderi masive de resurse.
De ce contează
Aceste acuzații sunt semnificative deoarece aduc în prim-plan probleme structurale ale economiei și administrației românești, care afectează direct calitatea vieții cetățenilor. O gestionare ineficientă a bugetului, împrumuturile excesive și aplicarea selectivă a austerității pot duce la o presiune fiscală crescută, la o deteriorare a serviciilor publice și la o instabilitate economică pe termen lung. Transparența și responsabilitatea în cheltuirea banilor publici sunt esențiale pentru încrederea populației și pentru dezvoltarea durabilă a țării.
În contextul acestor critici, rămâne de văzut cum va reacționa guvernul la acuzațiile de ineficiență și risipă. Dezbaterea publică pe marginea deficitului bugetar și a datoriei publice este crucială, mai ales în perspectiva angajamentelor României față de Uniunea Europeană privind consolidarea fiscală. Soluțiile propuse de experți includ reforme structurale profunde, cum ar fi digitalizarea administrației fiscale, reducerea birocrației și optimizarea cheltuielilor publice, alături de o combatere mai eficientă a evaziunii fiscale.
Fără o abordare coerentă și transparentă, riscul de a adânci criza financiară persistă, iar impactul asupra cetățenilor va continua să fie unul negativ.