Sindicatele critică amânarea aplicării directivei europene
Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat Guvernului României majorarea salariului minim brut la 5.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2027, argumentând că majorarea operată la 1 iulie 2026 nu compensează pierderea puterii de cumpărare cauzată de inflație. Declarația a fost făcută miercuri, 1 iulie 2026, de președintele BNS, Dumitru Costin, în cadrul emisiunii „Puterea Știrilor”, unde a criticat decizia Guvernului Bolojan de a amâna aplicarea noii formule de calcul a salariului minim, prevăzută de legislația europeană transpusă în dreptul național. „Valoarea salariului minim trebuie reajustată, pentru că va continua să piardă din puterea de cumpărare până la sfârșitul anului. Calculele arată că, pentru ca salariații să revină la nivelul puterii de cumpărare din ianuarie 2025, salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027”, a precizat Costin, subliniind că principalul beneficiar al actualei majorări este bugetul de stat, nu angajatul.
Potrivit Digi24, Dumitru Costin a evidențiat că românii nu vor simți în buzunare creșterea salariului minim brut de la 1 iulie 2026, deoarece aceasta nu recuperează nici măcar pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimul an și jumătate. Ultima modificare a salariului minim a avut loc la 1 ianuarie 2025, iar de atunci inflația a erodat constant valoarea reală a veniturilor. Liderul BNS a amintit că România a transpus deja o directivă europeană privind salariul minim, care stabilește un mecanism clar de calcul bazat pe indicatori macroeconomici și analize ale institutului de cercetare al Ministerului Muncii. Acest mecanism trebuia aplicat de la 1 ianuarie 2026, însă Guvernul a decis amânarea până la 1 iulie 2026, o decizie criticată de sindicate și semnalată și de HotNews.
Conform datelor prezentate de BNS, în tot anul 2025, din cauza inflației – care a fost printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană – salariații plătiți cu salariul minim au pierdut, în medie, peste 200 de lei pe lună din puterea de cumpărare. Prin amânarea majorării salariului minim de la începutul anului 2026, s-au mai pierdut încă peste 100 de lei. Astfel, înainte de 1 iulie 2026, fiecare salariat cu salariul minim avea o putere de cumpărare mai mică cu aproximativ 340 de lei față de ianuarie 2025. Odată cu majorarea salariului minim la 4.350 de lei brut, Guvernul a redus deducerea fiscală de la 300 la 200 de lei, o măsură pe care BNS a denumit-o „capcana salariului minim”. Acest lucru face ca impactul asupra venitului net să fie nesemnificativ, acoperind doar aproximativ o treime din pierderile salariaților.
Contextul european al salariului minim impune statelor membre să asigure un nivel de trai decent. Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, transpusă în legislația românească, urmărește să stabilească un cadru pentru salarii minime echitabile, luând în considerare puterea de cumpărare și productivitatea. Majoritatea statelor membre ale UE, precum Germania sau Franța, aplică formule de calcul transparente și negocieri tripartite pentru stabilirea salariului minim, evitând deciziile politice arbitrare. România, prin amânarea aplicării noii legi, continuă să se poziționeze într-un grup de țări unde intervenția politică este încă predominantă, spre deosebire de o abordare bazată pe date economice solide.
Criticile aduse de BNS nu se limitează doar la salariul minim. Dumitru Costin a atribuit situația actuală a salariaților și mediului de afaceri creșterii taxelor și impozitelor, precum și majorării necontrolate a prețului energiei electrice. El a amintit că, în 2022 și 2023, Blocul Național Sindical a propus Guvernului finanțarea parcurilor fotovoltaice și eoliene doar cu condiția integrării capacităților de stocare, propunere care nu a fost acceptată. Această lipsă de viziune strategică duce la supraproducție de energie ziua, exportată la prețuri mici, și la importuri la prețuri mult mai mari seara, afectând direct populația și companiile românești. Costin a ironizat ideea unui „guvern cu atribuții limitate”, sugerând că aceste limitări dispar când vine vorba de contracte de achiziții de miliarde de euro, dar reapar la cheltuielile pentru oameni.
Mediul de afaceri, prin vocea reprezentanților patronatelor, este de așteptat să conteste o majorare atât de semnificativă a salariului minim la 5.000 de lei brut, argumentând că ar putea duce la creșterea prețurilor sau la concedieri. Această perspectivă divergentă subliniază tensiunea constantă dintre cerințele sociale și viabilitatea economică, un echilibru pe care guvernele europene încearcă să-l gestioneze prin dialog social structurat. În contextul românesc, lipsa unui consens real și a unei aplicări coerente a legii europene subminează încrederea în procesul de stabilire a salariului minim.
De ce contează
Această dezbatere privind salariul minim este crucială pentru milioane de români. O majorare reală a salariului minim, bazată pe o formulă transparentă și nu pe decizii politice, ar putea stimula consumul, reduce sărăcia și îmbunătăți nivelul de trai. Pe de altă parte, o creștere artificială, necorelată cu productivitatea sau capacitatea economică a firmelor, ar putea genera inflație suplimentară sau ar putea forța companiile mici și mijlocii să reducă personalul. Transpunerea și aplicarea corectă a directivei europene ar asigura predictibilitate și echitate, consolidând poziția României în rândul statelor europene care respectă drepturile angajaților și principiile economiei de piață socială.
În viitorul apropiat, se așteaptă ca discuțiile dintre sindicate, patronate și Guvern să continue, mai ales în perspectiva elaborării bugetului pentru anul 2027. Solicitarea BNS pentru un salariu minim de 5.000 de lei brut va fi, probabil, un punct central al acestor negocieri. Rămâne de văzut dacă Guvernul va reveni asupra deciziei de amânare a aplicării integrale a legii privind salariul minim sau dacă va adopta o nouă formulă de calcul care să țină cont de pierderile de putere de cumpărare. Oricare ar fi decizia, impactul asupra economiei și a nivelului de trai al românilor va fi semnificativ, iar modul în care va fi gestionată această problemă va testa angajamentul României față de principiile sociale și economice europene.
Întrebarea fundamentală rămâne: va reuși România să se alinieze statelor civilizate în privința stabilirii salariului minim, sau va persista o abordare ad-hoc?