Ministrul Muncii acuză disfuncționalități sistemice grave
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat miercuri, 1 iulie 2026, că „diferite instituții ale statului au direcționat persoane vulnerabile către aceste spații” neautorizate din Bihor, unde sute de persoane au fost găzduite în condiții necorespunzătoare. Afirmația vine în contextul unei ample anchete DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, ce a vizat mai multe centre din județ. Pîslaru a subliniat necesitatea unei „analize oneste și aprofundate asupra modului în care s-a ajuns aici”, evitând să comenteze ancheta penală în desfășurare, dar atrăgând atenția asupra responsabilității sistemice.
Potrivit ministrului, toate cele 409 persoane vulnerabile evacuate în urma descinderilor DIICOT sunt acum în siguranță. Dintre acestea, 391 au fost relocate în servicii sociale autorizate, răspândite în 19 județe ale țării, în timp ce celelalte 17 persoane se află la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Bihor, unde beneficiază de evaluare și îngrijire medicală esențială înainte de stabilirea măsurilor de protecție adecvate. Această cifră, de 409 persoane, evidențiază amploarea fenomenului și numărul mare de vieți afectate direct de neregulile descoperite în centrele respective, care, conform procurorilor, ar fi funcționat ilegal începând din anul 2020.
Dragoș Pîslaru a anunțat că Guvernul va adopta o hotărâre pentru a asigura resursele financiare necesare din Fondul de rezervă bugetară, astfel încât standardul de cost pentru îngrijirea acestor persoane să fie acoperit până la finalul anului 2026. În plus, ministrul a cerut Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) să efectueze verificări amănunțite, inclusiv prin vizite în teren, pentru a monitoriza starea persoanelor relocate și condițiile în care sunt îngrijite. Această măsură vine ca o reacție directă la criticile aduse sistemului de monitorizare și control, care, în cazul Bihor, a eșuat să prevină situația actuală.
În paralel cu aceste acțiuni imediate, vor fi finalizate evaluările medicale, sociale și psihologice pentru fiecare beneficiar, astfel încât măsurile ulterioare să fie stabilite în funcție de nevoile individuale. De asemenea, o linie telefonică dedicată va fi în curând disponibilă pentru aparținători, pentru a le oferi informații în timp real despre situația persoanelor relocate. Această inițiativă urmărește să atenueze anxietatea familiilor și să sporească transparența procesului de relocare și îngrijire.
Ministrul a criticat vehement practica plasării sau menținerii persoanelor vulnerabile în servicii sociale care funcționează în afara cadrului legal, fără acreditare și licență de funcționare. „Astfel de practici trebuie să înceteze definitiv”, a subliniat Pîslaru, adăugând că acestea sunt incompatibile cu obligațiile statului față de beneficiari și nu pot reprezenta o soluție acceptabilă. Această declarație vine în contextul în care, conform surselor citate de presă, gruparea infracțională ar fi obținut beneficii financiare semnificative din donații, sponsorizări și venituri ale beneficiarilor aflați în îngrijire, exploatând vulnerabilitatea acestora.
Cazul din Bihor, în opinia lui Pîslaru, scoate la iveală disfuncționalități persistente la intersecția sistemului de asistență socială, a sistemului medical și a administrației publice. El a identificat responsabilități fragmentate, o capacitate administrativă inegală la nivel local, mecanisme insuficiente de coordonare și o tendință generală de „a pasa responsabilitatea de la o instituție la alta”. Aceste probleme sistemice au fost semnalate de-a lungul anilor de diverse organizații non-guvernamentale și rapoarte ale Curții de Conturi, care au indicat deficiențe în gestionarea fondurilor și în calitatea serviciilor sociale, în special în centrele private.
Pentru a remedia aceste deficiențe, ministrul a anunțat că va publica transparent toate rapoartele Ministerului Muncii pe acest subiect și va organiza o dezbatere publică de consultare privind măsurile necesare, inclusiv modificări legislative. Un exemplu al necesității de reformă este Legea asistenței sociale nr. 292/2011, care, deși prevede standarde, nu a fost aplicată corespunzător în multe cazuri. Pîslaru a mai menționat că va demara o analiză de nevoi pentru fundamentarea bugetului pe anul 2027, cu scopul de a asigura că deciziile privind finanțarea serviciilor sociale „să pornească de la realitatea din teren” și că va întări rolul monitorizării independente în sistemul de servicii sociale. Această abordare ar putea prelua din bunele practici europene, unde organisme independente precum Ombudsmanul sunt adesea implicate în supravegherea drepturilor persoanelor vulnerabile.
În ceea ce privește ancheta penală, Viorel Pașca, alături de alte persoane vizate, au fost aduși miercuri la București pentru audieri, după perchezițiile din Bihor. Această acțiune a DIICOT subliniază gravitatea acuzațiilor de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat, fapte pedepsite conform Codului Penal românesc cu pedepse semnificative. Cazul amintește de scandalurile anterioare legate de „azilele groazei” din Voluntari, Ilfov, din 2023, unde, de asemenea, au fost descoperite abuzuri și condiții inumane, demonstrând o problemă recurentă la nivel național în sistemul de îngrijire a persoanelor vârstnice și cu dizabilități.
De ce contează
Acest caz contează profund pentru societatea românească deoarece expune vulnerabilitatea extremă a unor categorii de cetățeni – vârstnici, persoane cu dizabilități sau boli cronice – în fața unui sistem de asistență socială disfuncțional și, uneori, corupt. Faptul că instituții ale statului au „direcționat” persoane către centre neautorizate subliniază o complicitate sau o neglijență sistemică inacceptabilă. Remedierile propuse de ministrul Muncii, de la finanțare adecvată și monitorizare independentă până la modificări legislative, sunt cruciale pentru a restabili încrederea publicului și pentru a asigura că astfel de atrocități nu se vor mai repeta, garantând respectarea drepturilor fundamentale ale celor mai fragili membri ai comunității.
Concluzie Situația din Bihor, deși gestionată prompt în faza de relocare, ridică întrebări fundamentale despre reziliența și etica sistemului de asistență socială din România. Deși ministrul Pîslaru a promis transparență și reforme legislative, succesul acestora depinde de o voință politică susținută și de o colaborare eficientă între toate instituțiile implicate. Rămâne de văzut în ce măsură rapoartele de audit și dezbaterile publice vor genera schimbări concrete și nu doar promisiuni. De asemenea, monitorizarea externă și implicarea societății civile vor fi esențiale pentru a asigura că finanțarea și standardele de îngrijire sunt respectate pe termen lung și că persoanele vulnerabile din România beneficiază de demnitatea și respectul cuvenit.
Întrebarea deschisă este dacă modificările legislative vor fi suficiente pentru a eradica rețelele infracționale care exploatează sistemul social și pentru a consolida capacitatea administrativă la nivel local, o problemă recurentă în administrația publică românească.