Impact economic semnificativ, dar cu bariere de integrare
Refugiații ucraineni au contribuit cu aproximativ 1,6 miliarde de lei moldovenești, echivalentul a peste 90 de milioane de dolari, la bugetul de stat al Republicii Moldova prin taxe și contribuții sociale, de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Această sumă, publicată de Point și citată de Mold-Street, conform Ukrinform, subliniază impactul economic substanțial al prezenței acestora. În plus față de contribuțiile fiscale, Consiliul Economic, sub autoritatea prim-ministrului Republicii Moldova, a raportat că refugiații au înființat peste 200 de firme în țară începând cu 2022, adăugând o dinamică antreprenorială economiei locale.
Cu toate acestea, în ciuda cadrului legislativ care le permite refugiaților să lucreze, integrarea lor pe piața muncii rămâne o provocare semnificativă. Consiliul Economic a identificat mai multe obstacole care împiedică valorificarea deplină a experienței profesionale a acestora. „Barierele lingvistice, dificultățile în recunoașterea calificărilor și adaptarea la cerințele pieței locale a muncii limitează capacitatea refugiaților de a-și valorifica pe deplin potențialul profesional,” a declarat Consiliul Economic. Aceste probleme necesită o colaborare strânsă între autorități, mediul de afaceri și partenerii internaționali pentru a implementa politici eficiente de ocupare a forței de muncă, formare profesională și integrare socială.
Subiectul a fost central în cadrul unei reuniuni a Consiliului Național pentru Abilitarea Economică și Egalitate de Gen (CNAEEG), la care au participat reprezentanți ai Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) și ai Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Aceștia au prezentat date actualizate privind situația refugiaților ucraineni și au propus măsuri de politică publică menite să faciliteze accesul acestora pe piața muncii. Printre soluțiile analizate s-au numărat activitatea independentă și certificatele de antreprenoriat, instrumente care ar putea simplifica procesul de integrare profesională. Se estimează că aproximativ 2.080 de refugiați ar putea obține statutul de antreprenor independent până în 2027, generând, potrivit autorităților moldovenești, venituri fiscale anuale de circa 60 de milioane de lei moldovenești (peste 3,3 milioane de dolari) la bugetul de stat, cu costuri administrative minime.
Reprezentanții mediului de afaceri au subliniat importanța contribuției refugiaților ucraineni nu doar la reducerea deficitului de forță de muncă, ci și la susținerea dezvoltării economiei locale. Această perspectivă evidențiază beneficiile economice reciproce care pot rezulta dintr-o integrare reușită. De la începutul anului 2026, peste 47.000 de persoane și-au reînnoit statutul de protecție temporară în Republica Moldova, iar aproximativ 4.700 au depus noi cereri pentru obținerea acestui statut, conform datelor prezentate la ședința CNAEEG.
Experiența Republicii Moldova nu este singulară. Ukrinform a amintit că și în Polonia, refugiații ucraineni au adus o contribuție economică semnificativă, estimată la aproximativ 15,1 miliarde de zloți (aproape 4 miliarde de dolari) la bugetul de stat în 2024. Această comparație subliniază un trend regional în care integrarea refugiaților, dincolo de aspectul umanitar, devine un motor economic, contribuind la PIB și la piața muncii în țările gazdă. În România, deși datele consolidate privind contribuțiile fiscale ale refugiaților ucraineni sunt mai puțin transparente, se estimează că sute de mii de ucraineni au tranzitat sau s-au stabilit temporar, mulți dintre ei integrându-se în sectoare precum HORECA sau IT, contribuind la rândul lor la economia națională.
De ce contează
Contribuția economică a refugiaților ucraineni în Republica Moldova demonstrează că, dincolo de costurile inițiale asociate gestionării crizei umanitare, există beneficii economice substanțiale pe termen mediu și lung. Această integrare activă pe piața muncii și în antreprenoriat ajută la susținerea bugetului de stat și la compensarea deficitului de forță de muncă, esențială pentru o economie în dezvoltare. Recunoașterea și abordarea barierelor de integrare, cum ar fi cele lingvistice și de recunoaștere a calificărilor, sunt cruciale pentru maximizarea acestui potențial, transformând o criză umanitară într-o oportunitate de creștere economică și socială pentru Republica Moldova.
Pe viitor, autoritățile moldovenești, în colaborare cu organizațiile internaționale și mediul de afaceri, vor continua să caute soluții pentru a îmbunătăți integrarea refugiaților. Implementarea propunerilor de politici publice discutate la CNAEEG, inclusiv promovarea statutului de persoană fizică autorizată și a brevetelor de antreprenoriat, va fi esențială. Rămâne de văzut cât de rapid și eficient vor fi transpuse aceste măsuri în practică și cum vor evolua fluxurile de refugiați, având în vedere persistența conflictului din Ucraina.
Monitorizarea continuă a impactului economic și social al acestor politici va fi vitală pentru adaptarea strategiilor și asigurarea unei integrări durabile și reciproc avantajoase.