Prejudiciu de 3,6 milioane de lei, deepfake-uri folosite
Autoritățile judiciare din România, Republica Moldova și Ucraina au desfășurat pe 25 iunie 2026 o acțiune operativă amplă, în cadrul unei echipe comune de anchetă, pentru a destructura o rețea transfrontalieră specializată în fraude cu investiții. Această operațiune, coordonată de EUROJUST și sprijinită de EUROPOL, a vizat infracțiuni precum înșelăciunea, accesul ilegal la sisteme informatice și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
În cadrul acțiunii, au fost puse în executare 25 de mandate de percheziție: opt în România și 17 în Ucraina. Dintre perchezițiile din Ucraina, patru au vizat sedii în care funcționau call-centere, considerate a fi nervul central al operațiunilor frauduloase, potrivit anchetatorilor. Această abordare coordonată subliniază complexitatea și caracterul internațional al grupării infracționale.
Schema frauduloasă, activă începând cu anul 2023, implica inducerea în eroare a victimelor pentru a investi în criptomonede sau acțiuni prin intermediul unor platforme fictive. Aceste platforme utilizau denumiri credibile pentru a câștiga încrederea, precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA și MACRO CAPITAL. „Autorii au creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Această tactică de marketing agresiv și fals promitea câștiguri nerealiste, o caracteristică des întâlnită în schemele de tip „investment scam”.
Pentru a spori credibilitatea și a manipula potențialele victime, rețeaua a recurs la tehnologii avansate. Schema era susținută de materiale video false, generate cu ajutorul inteligenței artificiale (deepfake), în care apăreau persoane publice din România, inclusiv, potrivit unor surse citate de Digi24, guvernatorul Băncii Naționale a României. Aceste deepfake-uri prezentau în mod fals personalități recunoscute ca susținători ai investițiilor pe platformele respective, conferind o aparență de legitimitate. Persoanele interesate completau formulare pe site-urile administrate de suspecți, fiind apoi contactate telefonic de operatori care se prezentau drept consultanți financiari.
Acești operatori evaluau situația financiară a victimelor și le direcționau către platforme de tranzacționare neautorizate. După efectuarea primelor depuneri, victimele erau determinate de alți membri ai grupării să investească sume tot mai mari, sub promisiunea unor câștiguri consistente. Persuasiunea era intensificată prin afișarea unor câștiguri fictive pe platformele de tranzacționare. Pe lângă solicitarea de depuneri, suspecții utilizau pseudonime și tehnici de manipulare, iar în unele cazuri, victimele erau convinse să furnizeze datele cardurilor bancare sau să instaleze programe de acces la distanță pe dispozitivele personale. Acest lucru permitea membrilor grupării să obțină controlul asupra telefoanelor și calculatoarelor victimelor, inclusiv acces la aplicațiile de internet banking, pentru a efectua operațiuni financiare frauduloase direct din conturile acestora.
Odată ce sumele considerate accesibile erau extrase, platformele deveneau inaccesibile, iar orice contact cu presupușii consultanți înceta, lăsând victimele în fața unei pierderi totale a investițiilor. Anchetatorii au identificat până în prezent 43 de victime, iar prejudiciul total estimat se ridică la aproximativ 3,6 milioane de lei (circa 720.000 de euro la cursul actual). Această sumă subliniază amploarea și impactul financiar semnificativ al rețelei.
În urma perchezițiilor, au fost ridicate peste 150 de sisteme informatice, inclusiv telefoane mobile, laptopuri, calculatoare și dispozitive de stocare, esențiale pentru continuarea investigațiilor. De asemenea, au fost confiscate peste 157.000 de euro în numerar, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft și diverse documente și mijloace materiale de probă. În România, sunt cercetate șapte persoane, dintre care doar două au fost depistate până în prezent, celelalte aflându-se în afara spațiului Uniunii Europene, conform Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Această situație evidențiază dificultățile întâmpinate de autorități în urmărirea și aducerea în fața justiției a infractorilor cu ramificații internaționale.
Fenomenul „investment scam” este în creștere la nivel global. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2024 privind criminalitatea cibernetică, fraudele online au înregistrat o creștere de 35% în ultimii trei ani în statele membre, iar utilizarea inteligenței artificiale pentru crearea de conținut deepfake a devenit o tactică tot mai frecventă. În 2023, Eurostat a raportat că România se află printre țările UE cu o rată ridicată a victimizării prin fraude online, deși cifrele exacte pentru acest tip specific de înșelăciune sunt greu de izolat. Recomandările constante ale Poliției Române și ale Parchetului vizează prudența maximă în fața ofertelor de câștiguri rapide și garantate online, subliniind importanța verificării autenticității platformelor de investiții și a identității consultanților financiari.
De ce contează
Această operațiune comună este un exemplu elocvent al eforturilor transfrontaliere necesare pentru combaterea criminalității cibernetice, un fenomen în continuă evoluție. Destructurarea acestei rețele nu doar că protejează potențialele victime de pierderi financiare semnificative, dar demonstrează și capacitatea autorităților române, moldovene și ucrainene de a coopera eficient, cu sprijin european, împotriva infractorilor organizați. Utilizarea tehnologiilor deepfake subliniază o nouă dimensiune a complexității fraudelor, necesitând o educație publică sporită privind riscurile online și o vigilență constantă din partea cetățenilor. Lupta împotriva acestor tipuri de fraude este esențială pentru siguranța financiară a cetățenilor și integritatea spațiului digital.
Investigațiile continuă pentru identificarea și prinderea tuturor membrilor grupării, în special a celor aflați în afara Uniunii Europene. Autoritățile române, prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Poliția Capitalei, au transmis că vor continua să monitorizeze platformele de investiții neautorizate și să emită avertismente publice. Colaborarea internațională în cadrul EUROJUST și EUROPOL va rămâne un pilon central în aceste eforturi, având în vedere natura globală a criminalității cibernetice. Se anticipează o intensificare a campaniilor de conștientizare publică, pentru a educa cetățenii despre pericolele asociate ofertelor de investiții prea bune pentru a fi adevărate, mai ales cele care folosesc imagini manipulate cu inteligență artificială.
Rămâne de văzut câte dintre persoanele cercetate în afara UE vor fi extrădate și aduse în fața justiției.