Un pas strategic spre integrarea europeană
Guvernul ucrainean a inclus recent Republica Moldova pe lista țărilor cu care acceptă acorduri de dublă cetățenie, o decizie anunțată de ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, pe contul său de Telegram. Sîbiga a calificat această măsură drept „un pas strategic al Ucrainei către Moldova”, subliniind importanța relațiilor bilaterale și a aspirațiilor europene comune. Potrivit declarațiilor ministrului, „Acum, acest mecanism juridic este deschis vecinilor noștri – cetățenii Republicii Moldova. Pentru noi, includerea Moldovei în această listă nu este doar o extindere formală a geografiei. Acesta este un pas logic în dezvoltarea relațiilor cu o țară cu care împărtășim o frontieră comună și o cale comună către UE. O țară care oferă asistență cetățenilor noștri și sprijină Ucraina încă din primele zile ale invaziei la scară largă.”
Această decizie survine după ce, în luna mai a anului 2026, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a adoptat un decret crucial privind modificările aduse „listei statelor ai căror cetățeni (subiecți) dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată”. Prin acest act normativ, lista a fost extinsă semnificativ, de la doar cinci state inițiale – Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia – la un total de 29 de țări. Printre noile adăugiri se numără state membre ale Uniunii Europene și țări din spațiul european, precum Austria, Belgia, Bulgaria, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia, așa cum a raportat Agerpres.
Legislația adoptată permite cetățenilor ucraineni să dobândească o a doua cetățenie fără a fi obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. Mai mult, ea facilitează obținerea cetățeniei ucrainene printr-o procedură simplificată pentru etnicii ucraineni rezidenți în aceste state. Această abordare liberalizată a cetățeniei reflectă o schimbare de paradigmă în politica externă a Ucrainei, orientată spre consolidarea legăturilor cu statele partenere și spre integrarea euro-atlantică, chiar și în contextul conflictului armat.
Contextul regional și geopolitic este esențial pentru înțelegerea acestei măsuri. Ucraina, aflată în plin război cu Rusia, caută să-și consolideze alianțele și să-și protejeze cetățenii, inclusiv pe cei aflați în diaspora. Republica Moldova, la rândul său, este un partener strategic, împărtășind o frontieră comună și o aspirație fermă de aderare la Uniunea Europeană. Sprijinul Moldovei pentru Ucraina, concretizat prin asistență umanitară și solidaritate politică încă de la începutul invaziei rusești din februarie 2022, a fost un factor determinant în această decizie. Conform datelor Eurostat din 2023, aproximativ 100.000 de refugiați ucraineni au tranzitat sau s-au stabilit temporar în Republica Moldova, ceea ce subliniază legăturile profunde și interdependența dintre cele două națiuni.
Această deschidere către dubla cetățenie reprezintă, de asemenea, o modalitate prin care Ucraina își poate menține legăturile cu diaspora sa extinsă, estimată la peste 5 milioane de persoane la nivel mondial înainte de război (conform datelor Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei din 2021). Prin simplificarea procedurilor, Kievul speră să încurajeze implicarea acestor comunități în reconstrucția post-conflict și în dezvoltarea țării. Pentru Republica Moldova, această decizie ar putea avea implicații pozitive pentru cetățenii moldoveni de etnie ucraineană, oferindu-le oportunitatea de a-și consolida identitatea și de a beneficia de drepturile aferente cetățeniei ambelor state. De asemenea, facilitează mobilitatea și integrarea economică, un aspect vital pentru o țară cu o economie în tranziție.
Pe de altă parte, adoptarea unei politici de dublă cetățenie este un subiect complex, care a generat dezbateri și în România, unde diaspora moldovenească este numeroasă. În contextul relațiilor româno-ucrainene, includerea României pe lista statelor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie, alături de Republica Moldova, subliniază o tendință regională de facilitare a legăturilor transfrontaliere și de recunoaștere a identităților multiple. Această măsură ar putea contribui la atenuarea tensiunilor istorice legate de statutul minorităților și la consolidarea cooperării trilaterale în regiune. Un studiu al Băncii Mondiale din 2024 a indicat că remitențele din diaspora reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Republicii Moldova, iar facilitarea dublei cetățenii ar putea optimiza aceste fluxuri.
Decizia Ucrainei reflectă o tendință globală de recunoaștere a dublei cetățenii ca instrument de consolidare a legăturilor cu diaspora și de atragere a investițiilor și expertizei. Conform unui raport al ONU din 2022, peste 100 de țări la nivel mondial permit o formă de dublă cetățenie, o creștere semnificativă față de acum câteva decenii. Pentru Ucraina, în special, acest lucru este vital pentru a-și menține capitalul uman și pentru a-și reconstrui țara după război, oferind cetățenilor săi flexibilitate și oportunități. Prin extinderea listei, Kievul demonstrează o viziune pragmatică și orientată spre viitor, recunoscând realitățile migrației și ale identităților transnaționale în secolul XXI.
Această măsură este un semnal clar al angajamentului Ucrainei față de consolidarea relațiilor cu vecinii săi pro-europeni și față de integrarea în structurile occidentale. Prin facilitarea dublei cetățenii cu Republica Moldova, Ucraina nu doar recunoaște legăturile istorice și culturale, ci și sprijină parcursul european al Chișinăului, creând un front comun împotriva influențelor destabilizatoare din regiune. Această decizie poate servi drept un catalizator pentru o cooperare mai profundă în domenii precum securitatea, economia și schimburile culturale, beneficiind ambele națiuni în eforturile lor de reformă și dezvoltare.
De ce contează
Decizia Ucrainei de a include Republica Moldova pe lista țărilor cu care acceptă dubla cetățenie are o importanță strategică majoră, consolidând legăturile dintre cele două state în contextul aspirațiilor lor europene comune și al provocărilor de securitate. Această măsură nu doar că simplifică procedurile pentru cetățenii moldoveni de etnie ucraineană, ci și deschide noi perspective pentru cooperare bilaterală și regională. Ea subliniază angajamentul Kievului de a-și proteja diaspora și de a-și întări alianțele, contribuind la stabilitatea și integrarea europeană a întregii regiuni, mai ales în fața agresiunii rusești și a nevoii de reconstrucție post-conflict.
Concluzie
Extinderea listei țărilor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie, incluzând Republica Moldova și România, marchează o etapă importantă în politica externă a Kievului. Această decizie, fundamentată pe un decret guvernamental din luna mai 2026, reflectă o adaptare la realitățile geopolitice și o consolidare a relațiilor cu partenerii strategici, în special în contextul parcursului european al ambelor țări. Rămâne de văzut cum va fi implementată această legislație și care vor fi efectele sale concrete asupra numărului de cetățenii acordate și asupra dinamicii demografice. De asemenea, este important de urmărit cum va influența această decizie discuțiile privind statutul cetățeniei în regiune și eventualele reacții din partea Federației Ruse, care a folosit adesea problematica cetățeniei ca instrument de influență.
Pe termen lung, această măsură ar putea contribui la o mai bună integrare regională și la o consolidare a identităților europene în Estul Europei.