Proiect de lege PAS, pedepse pentru negare
Un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova a depus un proiect de lege fundamental, menit să recunoască oficial foametea provocată de regimul sovietic în anii 1946-1947 pe teritoriul actualei Republici Moldova drept crimă împotriva umanității. Inițiativa legislativă, înregistrată recent în Parlamentul de la Chișinău, urmărește modificarea Codului Penal, introducând sancțiuni penale pentru negarea, justificarea sau minimalizarea publică a acestei tragedii, o măsură care ar putea duce la pedepse cu închisoarea de până la 5 ani. „Elementul de noutate constă în introducerea explicită a termenilor ,,a deportărilor sau a foametei” atât în denumirea marginală, cât și în corpul alin. (2) al art. 176 din Codul penal. Prin această completare punctuală, faptele de negare, contestare, aprobare sau justificare în public a acestor atrocități naționale devin pasibile de răspundere penală, fiind pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, se precizează în proiectul de lege, citat de HotNews.ro. Această inițiativă marchează un pas semnificativ în eforturile Republicii Moldova de a-și asuma și de a reconcilia trecutul traumatic, similar cu demersurile altor state est-europene. Potrivit Digi24, aproximativ 200.000 de oameni au murit atunci, o cifră care subliniază amploarea catastrofei.
Inițiatorii proiectului definesc negarea publică drept contestarea existenței foametei „contrar faptelor istorice documentate și recunoscute oficial de stat”. Această precizare este crucială pentru a delimita libertatea de exprimare de promovarea falsurilor istorice, o distincție importantă în legislația europeană privind negarea crimelor împotriva umanității. Foametea din 1946-1947, cunoscută și sub denumirea de „Holocaustul Roșu din Basarabia”, a fost rezultatul unei combinații devastatoare de factori: politici sovietice brutale și condiții climatice nefavorabile. Una dintre principalele cauze a fost politica de impozitare excesivă, alături de cotele obligatorii de predare a produselor agricole, impuse într-o economie deja devastată de Al Doilea Război Mondial. Deși recolta de cereale din anul 1946 era insuficientă pentru necesitățile populației, autoritățile sovietice au continuat colectările forțate de produse agricole, fără a institui măsuri eficiente de sprijin pentru populația afectată, ceea ce a generat o catastrofă umanitară de proporții. Potrivit documentelor vremii, „constrângerea fiscală și teroarea administrativă au provocat îmbolnăvirea în masă, distrofia alimentară și moartea a zeci de mii de oameni în RSS Moldovenească”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege. Această situație a fost agravată de seceta severă din 1946, dar istoricii, precum Gheorghe Buzatu, au subliniat că politicile deliberate ale regimului sovietic, inclusiv exporturile de cereale din URSS în ciuda foametei interne, au transformat o criză alimentară într-o tragedie de masă.
Dincolo de sancțiunile penale, proiectul de lege impune autorităților centrale și locale din Republica Moldova obligația de a contribui activ la cercetarea fenomenului foametei și de a asigura studierea acesteia în instituțiile de învățământ. Această prevedere este esențială pentru păstrarea memoriei istorice și pentru educarea noilor generații cu privire la ororile totalitarismului. Inițiativa prevede, de asemenea, accesul liber pentru cercetători și cetățeni la documentele de arhivă și la actele de stare civilă din perioada foametei. Transparența arhivelor este un pilon fundamental pentru o cercetare istorică riguroasă și pentru demascarea propagandei. Dacă proiectul de lege va fi adoptat de Parlament în două lecturi, Guvernul Republicii Moldova va avea la dispoziție șase luni pentru a armoniza legislația cu noile prevederi. Această perioadă de tranziție este necesară pentru implementarea corectă a noilor norme și pentru pregătirea instituțiilor implicate.
Comparativ cu alte țări est-europene, Republica Moldova se aliniază unui trend regional de condamnare a crimelor regimurilor totalitare. De exemplu, Ucraina a recunoscut Holodomorul (foametea din 1932-1933) drept genocid, iar Polonia a adoptat legi similare pentru condamnarea crimelor comuniste și naziste. Această recunoaștere are o importanță simbolică și juridică imensă, contribuind la vindecarea rănilor trecutului și la prevenirea repetării unor astfel de atrocități. Cifra de 200.000 de victime, menționată de Digi24, reprezintă o pierdere uriașă pentru o populație deja decimată de război și deportări. Contextul istoric arată că, între 1940 și 1953, Basarabia a trecut prin transformări dramatice sub ocupația sovietică, incluzând naționalizarea forțată, colectivizarea agriculturii și valuri de deportări, care au subminat profund structura socială și economică a regiunii. Foametea a fost, așadar, nu un eveniment izolat, ci o consecință directă a politicilor represive și antiumane ale regimului stalinist.
De ce contează
Recunoașterea foametei din 1946-1947 drept crimă împotriva umanității este crucială pentru Republica Moldova din mai multe motive. În primul rând, oferă o reparație morală victimelor și familiilor acestora, validând suferința lor și condamnând public responsabilii. În al doilea rând, prin interzicerea negării, legea contribuie la combaterea dezinformării și a revizionismului istoric, consolidând adevărul istoric și educând societatea. În al treilea rând, această inițiativă aliniază Republica Moldova la standardele internaționale de justiție și memorie istorică, consolidându-i identitatea democratică și europeană. Este un semnal clar că statul condamnă crimele totalitare și își protejează cetățenii de ideologiile care le-au generat.
Adoptarea acestui proiect de lege ar reprezenta un moment istoric pentru Republica Moldova, consolidând angajamentul său față de valorile democratice și de respectarea drepturilor omului. Următorii pași includ dezbaterea în comisiile parlamentare și votul în plen, în două lecturi. Este de așteptat ca proiectul să genereze discuții ample, având în vedere sensibilitatea subiectului și implicarea trecutului sovietic. Succesul inițiativei va depinde de consensul politic și de sprijinul societății civile.
Pe termen lung, implementarea legii va necesita eforturi constante din partea autorităților pentru cercetare, educație și comemorare, asigurând că lecțiile trecutului nu vor fi uitate și că astfel de tragedii nu se vor mai repeta pe teritoriul Republicii Moldova.