Cod Roșu de Caniculă în Aproape Toată Țara, Urmat de Vijelii

România se confruntă, marți, 30 iunie 2026, cu un val de căldură extremă, aproape întreaga țară fiind sub avertizare de Cod Roșu de caniculă, valabil până miercuri, 1 iulie, ora 10:00. Doar două județe din Dobrogea scapă de cel mai înalt nivel de alertă, fiind sub Cod Portocaliu, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Meteorologii avertizează că temperaturile maxime vor atinge 41 de grade Celsius, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, indicele temperatură-umezeală (ITU) depășind pragul critic de 80 de unități.

Potrivit ANM, zonele vizate de Codul Roșu sunt Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Oltenia și Muntenia. În aceste regiuni, temperaturile maxime vor varia între 35 și 41 de grade Celsius, cele mai ridicate valori fiind așteptate în Banat și Crișana. Nopțile vor fi tropicale, cu minime cuprinse, în general, între 17 și 24 de grade Celsius. Aceste valori sunt comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie, un aspect subliniat de meteorologul de serviciu al ANM, la solicitarea Gândul.

Dobrogea, alături de jumătatea de sud a Munteniei, se află sub Cod Portocaliu în același interval. Aici, valul de căldură se va menține intens, iar ITU va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor ajunge la 30-31 de grade Celsius pe litoral și în Delta Dunării, și la 37-38 de grade Celsius în partea continentală a regiunii. Nopțile vor fi de asemenea tropicale, cu minime între 22 și 25 de grade Celsius în Dobrogea și între 20 și 24 de grade în jumătatea de sud a Munteniei, potrivit datelor ANM citate de Libertatea și Gândul.

Pentru Capitală, ANM a emis o prognoză specială, indicând un Cod Roșu pentru temperaturi extreme între 30 iunie, ora 10:00 și 1 iulie, ora 10:00. Temperatura maximă va atinge 38-39 de grade Celsius, valoare comparabilă cu recordul absolut al lunii iunie, iar minima va fi cuprinsă între 21 și 23 de grade Celsius. Cerul va fi predominant senin, însă după-amiaza și pe timpul nopții vor crește șansele pentru înnorări accentuate, intensificări ale vântului, vijelii cu rafale de 40-50 km/h și averse slabe, de 1-5 l/mp. Această combinație de căldură extremă și instabilitate atmosferică este un fenomen tot mai des întâlnit în ultimii ani, conform experților în climă.

Schimbarea majoră a vremii este așteptată pentru miercuri, 1 iulie. În intervalul 1 iulie, ora 10:00 – 2 iulie, ora 10:00, ANM anunță perioade cu averse torențiale, în general de 10-20 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, posibile vijelii cu rafale în jurul a 50 km/h și grindină de mici și medii dimensiuni (1-4 cm). Temperatura maximă va scădea până în jurul valorii de 31 de grade Celsius, iar minima va coborî la 17-19 grade Celsius. Bucureștiul va trece sub Cod Galben pentru instabilitate atmosferică și averse însemnate cantitativ în intervalul 1 iulie, ora 12:00 – 2 iulie, ora 10:00.

În ceea ce privește alte regiuni, pentru ziua de miercuri, 1 iulie, între orele 10:00 și 21:00, Dobrogea și jumătatea de est a Munteniei vor rămâne sub Cod Galben, cu temperaturi maxime între 31 și 34 de grade Celsius. În același interval, Banatul, Crișana, Maramureșul, Transilvania și Moldova vor intra sub Cod Portocaliu, cu valul de căldură intens persistând, caniculă locală și disconfort termic accentuat. Temperaturile maxime vor varia între 31-32 de grade Celsius în estul Transilvaniei și aproximativ 37 de grade Celsius în nordul Crișanei și nord-vestul Transilvaniei, potrivit Libertatea. Gândul, pe de altă parte, accentuează că instabilitatea se va manifesta prin averse torențiale și vijelii cu viteze ale vântului la rafală de 50-70 km/h și, pe spații mici, chiar de peste 80 km/h, în special în zonele montane și submontane, apoi și în Crișana, Maramureș și Transilvania. Cantitățile de apă pot atinge 15-25 l/mp și pe arii restrânse chiar 30-40 l/mp.

Aceste fenomene extreme, de la caniculă record la vijelii severe cu grindină, subliniază vulnerabilitatea României la schimbările climatice. Conform datelor Eurostat din 2023, România a înregistrat o creștere a numărului de zile cu temperaturi extreme în ultimul deceniu, depășind media europeană. Necesitatea unor măsuri de adaptare, precum planuri de urgență pentru valurile de căldură și sisteme de avertizare timpurie îmbunătățite, devine crucială. Criticii susțin că infrastructura urbană, în special în orașe mari ca Bucureștiul, este insuficient pregătită pentru a face față simultan căldurii excesive și ploilor torențiale, ceea ce duce la inundații și pene de curent. Dezvoltarea urbană rapidă, adesea fără spații verzi adecvate, contribuie la efectul de insulă de căldură urbană, agravând disconfortul termic.

De ce contează

Aceste avertizări meteorologice sunt cruciale pentru sănătatea publică și siguranța infrastructurii. Temperaturile extreme pot provoca insolații, deshidratare și agrava afecțiuni cronice, în special la vârstnici și copii. Pe de altă parte, fenomenele de instabilitate atmosferică, precum vijeliile și grindina de 4 cm, pot produce pagube materiale semnificative, distrugând culturi agricole, avariind locuințe și perturbând transportul. În contextul schimbărilor climatice, înțelegerea și respectarea avertizărilor ANM devine vitală pentru a minimiza riscurile și a proteja viețile și bunurile cetățenilor, impunând o adaptare rapidă a strategiilor naționale și locale.

În zilele următoare, monitorizarea atentă a prognozelor ANM va fi esențială, deoarece vremea va continua să fie volatilă. Deși valul de căldură se va diminua treptat după 1 iulie, persistența instabilității atmosferice, cu averse și fenomene electrice, indică o tranziție spre o perioadă cu vreme capricioasă. Autoritățile, inclusiv Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Ministerul Sănătății, vor trebui să mențină o stare de alertă, pregătind spitalele pentru cazuri de insolație și echipele de intervenție pentru eventualele pagube cauzate de furtuni.

Rămâne de văzut dacă aceste evenimente extreme vor accelera implementarea unor politici climatice mai robuste la nivel național, având în vedere frecvența lor crescândă.