Mecanism nou de recuperare a cheltuielilor neeligibile
Primăria Municipiului București a adoptat marți, 30 iunie 2026, un nou mecanism de recuperare a sumelor cheltuite din bugetul local pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, conform unui proiect de hotărâre aprobat de Consiliul General. Măsura permite proprietarilor sau asociațiilor de proprietari să ramburseze în rate, fără dobândă, costurile neeligibile pentru finanțare de la bugetul de stat, avansate de municipalitate. "Acest cadru sustenabil de finanțare va permite recuperarea banilor avansați fără a bloca programul de consolidare și va asigura protecția socială a proprietarilor", se arată în expunerea de motive a proiectului, citată de News.ro.
Noul sistem vizează în principal cheltuielile care nu sunt acoperite de finanțarea guvernamentală și care, în lipsa unui mecanism clar de recuperare, ar pune o presiune bugetară semnificativă pe Municipiul București. Potrivit datelor din expunerea de motive, pentru lista de imobile ce urmează a fi incluse în program, au existat discuții cu 77 de asociații de proprietari care și-au exprimat acordul. Proiectul a fost aprobat cu 43 de voturi pentru și două împotrivă în Consiliul General al Municipiului București, semnalând un consens larg asupra necesității acestei măsuri.
Concret, sumele cheltuite din bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile vor fi recuperate de la proprietari sau asociații de proprietari prin contracte de restituire. Pentru asociațiile de proprietari, rambursarea se va face în rate egale, fără dobândă, pe o perioadă de până la 5 ani, începând cu luna următoare recepției lucrărilor. Pentru proprietarii persoane fizice care nu sunt constituiți în asociații, perioada de rambursare poate ajunge până la 15 ani, cu obligația constituirii unei ipoteci imobiliare în favoarea Municipiului București, potrivit informațiilor News.ro. Această diferențiere a termenelor subliniază dorința de a adapta mecanismul la capacitatea financiară a diferitelor categorii de proprietari.
Implementarea acestui mecanism nu presupune cheltuieli suplimentare din partea Municipiului București, ci o recuperare graduală a sumelor avansate. Se estimează că acest sistem va elibera resurse financiare pentru alte investiții în siguranța seismică și va contribui la menținerea echilibrului bugetar al capitalei. În prezent, pe lista clădirilor cu risc seismic din București sunt înregistrate 2.504 imobile, dintre care 405 sunt încadrate în clasa de risc seismic 1. Anul trecut, doar două clădiri au fost reabilitate, iar în prezent, 13 clădiri se află în proces de reabilitare. Contribuția asociațiilor sau a proprietarilor a variat anterior de la 2% la 15% din costurile totale, o variabilitate pe care noul mecanism încearcă să o standardizeze și să o facă mai predictibilă.
Necesitatea unui astfel de program este stringentă în București, o capitală cu un patrimoniu arhitectural vechi și vulnerabil la seisme. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), România se află într-o zonă seismică activă, iar un cutremur major, similar celui din 1977, ar putea avea consecințe devastatoare, în special în București, unde numeroase clădiri vechi nu respectă normele antiseismice moderne. Experții avertizează de ani de zile că ritmul consolidărilor este mult prea lent. Spre exemplu, în 2023, doar 0,08% din clădirile încadrate în risc seismic 1 au fost consolidate, un procent infim comparativ cu numărul total de clădiri vulnerabile. Această realitate contrastează puternic cu situația din alte capitale europene, cum ar fi Roma sau Atena, unde programele de consolidare sunt mult mai avansate și beneficiază de mecanisme de finanțare mai robuste și de o implicare publică mai consistentă, adesea susținute de fonduri europene semnificative.
Criticii programelor anterioare de consolidare au subliniat adesea lipsa de predictibilitate și dificultatea recuperării costurilor de la proprietari, ceea ce a dus la blocaje și întârzieri. Noul mecanism propus de Primăria Capitalei încearcă să adreseze aceste probleme prin oferirea unor termene de rambursare extinse și fără dobândă, precum și prin introducerea garanțiilor prin ipotecă imobiliară pentru rambursările pe termen lung. Aceste garanții ferme pentru Municipiul București includ exigibilitatea anticipată a sumelor în cazul înstrăinării imobilului înainte de achitarea integrală a datoriei și posibilitatea declanșării executării silite dacă debitorul întârzie cu plata ratelor mai mult de 90 de zile. Aceste măsuri sunt menite să asigure o recuperare controlată a fondurilor publice, fără a descuraja participarea proprietarilor la programul de consolidare.
În contextul european, România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește siguranța seismică a fondului construit. Directiva 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor, deși nu abordează direct riscul seismic, încurajează renovarea și modernizarea clădirilor, care pot include și îmbunătățiri structurale. Cu toate acestea, lipsa unei directive europene specifice consolidărilor antiseismice lasă statele membre să își elaboreze propriile politici, adesea fragmentate și ineficiente. Comparația cu alte țări din sudul Europei, precum Italia sau Grecia, unde există programe naționale coerente și finanțate consistent pentru consolidarea seismică, evidențiază un decalaj semnificativ în abordarea acestei probleme în România. Mecanismul adoptat de Primăria Bucureștiului este un pas în direcția corectă, dar este necesară o strategie națională integrată și o finanțare mult mai consistentă pentru a aborda eficient riscul seismic la nivelul întregii țări.
De ce contează
Noul mecanism de plată în rate pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic este crucial pentru accelerarea procesului de reabilitare în București. Prin eliminarea presiunii financiare imediate asupra proprietarilor și prin oferirea unor termene de rambursare flexibile, se încurajează participarea unui număr mai mare de asociații și persoane fizice la program. Acest lucru nu doar crește siguranța locuințelor și a vieților, dar contribuie și la valorificarea patrimoniului construit, reducând vulnerabilitatea urbană în fața unui potențial cutremur major. O capitală mai sigură seismic înseamnă o economie mai stabilă și o calitate a vieții îmbunătățită pentru toți locuitorii.
În continuare, rămâne de văzut cum va fi implementat acest mecanism în practică și dacă va reuși să deblocheze cu adevărat programul de consolidare. Succesul său va depinde de claritatea procedurilor, de eficiența administrației în gestionarea contractelor de restituire și de capacitatea de comunicare cu proprietarii. Este esențial ca Primăria Capitalei să monitorizeze îndeaproape progresul și să ajusteze mecanismul dacă apar provocări. De asemenea, este important ca acest efort local să fie susținut și de o strategie națională mai amplă, care să includă finanțări suplimentare și simplificarea legislației pentru consolidarea seismică, pentru a asigura o abordare coerentă și eficientă la nivelul întregii țări.
Colaborarea dintre autoritățile locale și cele centrale este vitală pentru a transforma Bucureștiul într-un oraș mai rezistent la cutremure.