Noi taxe vamale și logistice pentru coletele mici
Consumatorii români care achiziționează produse online din afara Uniunii Europene vor resimți o creștere semnificativă a prețurilor începând cu 1 iulie 2026, ca urmare a introducerii unei taxe vamale de trei euro pentru fiecare articol din colet, pe lângă taxa logistică de 25 de lei pe colet, deja existentă în România. Această măsură, decisă la nivel european pentru taxa vamală și național pentru cea logistică, vizează coletele cu o valoare intrinsecă sub 150 de euro, care anterior erau scutite de taxe vamale. „În România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business”, avertizează experții Deloitte România, Ana-Maria Săbiescu, director, Vladislav Dabija, senior manager, și Sorin Popa, senior consultant Global Trade Advisory.
Potrivit News.ro și materialului de opinie Deloitte, noua taxă vamală de 3 euro pe articol se adaugă taxei logistice de 25 de lei pe colet, intrată în vigoare în România la începutul anului 2026. Aceasta din urmă se aplică bunurilor achiziționate electronic din afara UE de către persoane fizice (B2C), indiferent de țara prin care intră în spațiul comunitar. Spre deosebire de taxa logistică, adoptată inițial doar de România și Italia (care a amânat ulterior aplicarea), taxa vamală pentru produsele din comenzile sub 150 de euro a fost decisă de autoritățile europene și se va aplica uniform în toate statele membre. Practic, se elimină facilitatea fiscală care scutea de taxe vamale coletele de mică valoare, o măsură ce marchează o schimbare majoră în politica fiscală a UE.
Această inițiativă europeană vine în contextul unei creșteri accelerate a numărului de comenzi de valoare redusă din afara Uniunii. Conform studiilor UE, în 2022 au fost importate 1,2 miliarde de astfel de colete, volum care a crescut exponențial la 2,4 miliarde în 2023, 4,6 miliarde în 2024 și estimat la 5,8 miliarde în 2025. Aceasta înseamnă că, în 2025, zilnic au fost introduse în UE circa 15,8 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro. Preocuparea autorităților europene pentru taxarea acestor produse a crescut odată cu dezvoltarea comerțului electronic, care reprezintă acum o parte integrantă a modului în care 70% dintre consumatorii europeni fac cumpărături.
Statele membre UE au urmărit două direcții principale: introducerea unei taxe logistice (de manipulare/procesare) pentru a compensa costurile crescute ale autorităților vamale cu supravegherea și derularea fluxului semnificativ de colete, și eliminarea scutirii de la plata taxelor vamale. Scopul este dublu: de a reduce avantajul competitiv al companiilor non-UE pe piața internă și de a descuraja importurile de produse neconforme. Pe 26 martie 2026, Consiliul și Parlamentul European au convenit să introducă o nouă taxă logistică/de manipulare la nivel comunitar, al cărei nivel va fi stabilit printr-un act delegat al Comisiei Europene și va intra în vigoare cel târziu la 1 noiembrie 2026. Se anticipează că această taxă comunitară o va înlocui pe cea de 25 de lei impusă de România.
Atât taxa vamală, cât și cea logistică, se aplică pentru coletele cu valoare intrinsecă sub 150 de euro provenite din afara UE, pentru care se utilizează sistemul IOSS (Import One-Stop Shop sau Ghișeul Unic pentru Importuri), care permite magazinelor online să colecteze și să declare TVA-ul, sau prin trimiteri poștale. Consumatorii vor suporta cel mai probabil aceste taxe, fie direct, fie incluse în prețul produselor. Obligația de plată a taxei logistice revine furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei digitale care facilitează vânzarea. În cazul taxei vamale, care se colectează la bugetul UE, obligația de plată către autoritatea vamală revine declarantului vamal (platforma de vânzare online, vânzătorul, transportatorul sau agentul) sau, în cazuri limitate, consumatorului final care își organizează importul în regim propriu.
Republica Moldova, un stat non-UE, urmărește, de asemenea, uniformizarea tratamentului fiscal pentru produsele comandate online din afara țării, cu o valoare mai mică de 150 de euro, cu cel în vigoare la nivel național, pentru a asigura un mediu concurențial echitabil. Astfel, începând cu 1 octombrie 2026, produsele achiziționate în acest mod vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%, taxa urmând să fie inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului. Această tendință regională subliniază o convergență a politicilor fiscale menite să echilibreze condițiile de concurență între comercianții interni și cei externi.
Din perspectiva comercianților, provocarea majoră va fi conformarea și declararea corectă a taxei vamale, indiferent de sistemul de declarare. Experții Deloitte atrag atenția că, având în vedere limitările actuale ale sistemelor informatice vamale, pot apărea situații în care taxa vamală de trei euro să fie achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară, în special când mărfuri cu origini diferite, dar cu aceeași încadrare, sunt introduse prin declarații vamale de tip H1. Pe de altă parte, în cazul declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, taxa de trei euro se va achita o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar având aceeași subpoziție tarifară. Prin urmare, o încadrare tarifară corectă și alegerea tipului potrivit de declarație vamală vor fi cruciale pentru importatori și reprezentanții acestora.
De ce contează
Aceste noi taxe vor avea un impact direct și semnificativ asupra puterii de cumpărare a românilor și asupra pieței comerțului electronic. Consumatorii vor plăti mai mult pentru produsele de mică valoare comandate din afara UE, ceea ce ar putea descuraja achizițiile și ar putea orienta cererea către produse similare disponibile pe piața internă sau în cadrul UE. Pentru operatorii economici, noile reglementări impun o adaptare a modelelor de business și o atenție sporită la conformitatea fiscală și vamală, cu riscul de a pierde clienți dacă prețurile finale devin necompetitive. Pe termen lung, măsura ar putea consolida piața internă a UE și ar putea reduce importurile de produse neconforme, dar va genera costuri suplimentare pentru consumatori și comercianți.
În concluzie, după 1 iulie 2026, consumatorii români se vor confrunta cu prețuri mai mari la produsele comandate din afara UE, în colete de valoare redusă sub 150 de euro, din cauza taxei vamale de trei euro pe articol și a taxei logistice de 25 de lei pe colet. Aceste taxe cumulate pot, în anumite cazuri, să depășească prețul produsului în sine, ceea ce ar putea descuraja semnificativ apelul la furnizorii respectivi. Această modificare fiscală majoră la nivel european și național ridică întrebări despre viitorul comerțului electronic transfrontalier cu produse de mică valoare și despre echilibrul dintre protejarea pieței interne, generarea de venituri și menținerea accesibilității pentru consumatori.
Rămâne de văzut cum se vor adapta platformele de comerț online și cum vor reacționa consumatorii la aceste noi condiții.