Decizie definitivă a Curții de Apel București
Curtea de Apel București a decis luni, 29 iunie 2026, ca Odeta Nestor, fostă șefă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și persoană considerată apropiată primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, să fie plasată în arest la domiciliu. Această hotărâre este definitivă și înlocuiește măsura arestării preventive dispusă anterior de Tribunalul București pe 17 iunie 2026. Decizia instanței superioare, deși definitivă în privința măsurii preventive, nu vizează fondul acuzațiilor, Odeta Nestor rămânând inculpată într-un dosar DNA complex, a confirmat un comunicat transmis Agerpres.
Potrivit soluției Curții de Apel București, publicată în minuta instanței și citată de HotNews, contestația depusă de Odeta Nestor a fost admisă, iar încheierea Tribunalului București a fost desființată. În rejudecare, propunerea de arestare preventivă formulată de procurori a fost respinsă, iar măsura arestului la domiciliu a fost dispusă pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 29 iunie 2026 până pe 28 iulie 2026. În schimb, contestația formulată de al doilea inculpat din dosar, cetățeanul bulgar R.D.M., a fost respinsă ca nefondată, ceea ce înseamnă că acesta rămâne în arest preventiv. Această diferență în aplicarea măsurilor preventive subliniază modul în care instanțele pot evalua individual riscurile și probele în cazul mai multor inculpați într-un dosar comun.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) o acuză pe Odeta Nestor de complicitate la luare de mită, dare de mită în formă continuată, dare de mită și instigare la folosirea unor informații nedestinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la astfel de informații. Procurorii susțin că, în perioada noiembrie 2025 – martie 2026, Nestor ar fi remis în mai multe rânduri sume de bani unui funcționar public din ONJN, colaborator autorizat în cauză. Sumele menționate de DNA includ 1.500 de euro și 2.000 de lei, remise prin trei acte materiale distincte, pentru urgentarea sau întârzierea unor acte de serviciu, conform informațiilor detaliate de Digi24. Ulterior, în martie 2026, Nestor ar mai fi remis 500 de euro, tot prin intermediul colaboratorului, pentru urgentarea îndeplinirii unui act de serviciu. În plus, în aprilie 2026, ea ar fi determinat un funcționar ONJN să-i permită accesul la documente confidențiale, comunicate instituției și conținând informații nedestinate publicității.
Un aspect central al dosarului îl reprezintă promisiunea unei mite de 100.000 de euro, o sumă considerabilă ce demonstrează miza mare a corupției în acest sector. Potrivit anchetatorilor, această sumă ar fi fost promisă de cetățeanul bulgar R.D.M., inculpat în același dosar, în numele și în interesul unui operator economic din domeniul jocurilor de noroc. Scopul mitei era influențarea modului în care ONJN finaliza anumite verificări, pentru ca operatorul economic să evite sancțiuni complementare prevăzute de legislația jocurilor de noroc și să nu fie sesizate organele de urmărire penală sau Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Din suma totală, primele două tranșe, de 45.000 de euro și 5.000 de euro, au fost deja plătite, iar diferența de 50.000 de euro a fost predată pe 16 iunie 2026, moment în care procurorii DNA au organizat flagrantul, așa cum precizează HotNews.
Tribunalul București, instanța care a dispus inițial arestarea preventivă a Odetei Nestor, a explicat în motivarea sa că probele administrate de procurori indicau un mecanism prin care fosta șefă ONJN ar fi remis în mod repetat sume de bani unor funcționari din instituție. Motivarea descria întâlniri în care sumele ar fi fost date cu titlu de mită, inclusiv în spații publice precum cafenele, în legătură cu documentații, petiții și verificări care vizau operatori economici din industria jocurilor de noroc. Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a considerat inițial că arestarea preventivă era necesară, invocând gravitatea faptelor și riscul de influențare a anchetei. Cu toate acestea, Curtea de Apel București a reevaluat situația, optând pentru o măsură mai puțin restrictivă, dar care asigură în continuare supravegherea inculpatei.
Cazul Odetei Nestor capătă o dimensiune suplimentară prin legătura sa cu dosarul primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu. DNA a precizat că, pe parcursul cercetărilor privind ONJN, au apărut indicii privind alte presupuse fapte de corupție, motiv pentru care a fost constituit un dosar penal distinct. În acest dosar separat, Ciprian Ciucu este cercetat sub control judiciar pentru luare de mită. Procurorii susțin că, în perioada campaniei electorale din noiembrie – decembrie 2025, Ciucu ar fi beneficiat de servicii de publicitate și consultanță electorală, considerate foloase necuvenite de către DNA, în legătură cu proceduri administrative privind un proiect imobiliar din București. Ciucu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, măsură contestată fără succes în instanță. Deși dosarul său este distinct, DNA a subliniat că investigația referitoare la jocurile de noroc a fost punctul de plecare care a generat indicii pentru deschiderea cauzei separate. Această interconectare a dosarelor subliniază amploare fenomenului de corupție și interesele convergente dintre mediul politic și cel de afaceri, în special în sectoare reglementate precum jocurile de noroc sau dezvoltarea imobiliară.
Odeta Cristinela Nestor a deținut funcția de șef al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc între anii 2013 și 2017, o perioadă crucială pentru reglementarea pieței jocurilor de noroc din România. Instituția are un rol esențial în autorizarea, monitorizarea și controlul operatorilor din domeniu. După încheierea mandatului său la ONJN, Nestor a rămas o figură influentă în industria de profil, fiind asociată cu structuri de reprezentare și lobby ale operatorilor de jocuri de noroc online, conform Digi24. Experiența sa extinsă în domeniu o plasează într-o poziție de cunoaștere profundă a mecanismelor și vulnerabilităților sistemului, ceea ce, din perspectiva acuzării, ar fi putut facilita presupusele fapte de corupție.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru eforturile DNA de a combate corupția la nivel înalt în instituțiile statului și demonstrează vulnerabilitatea unor sectoare economice puternic reglementate, precum cel al jocurilor de noroc. Decizia Curții de Apel București de a înlocui arestul preventiv cu arestul la domiciliu pentru Odeta Nestor, deși o măsură mai blândă, menține presiunea judiciară și semnalează continuarea anchetei. Legătura cu dosarul primarului Ciprian Ciucu subliniază modul în care investigațiile pot scoate la iveală rețele complexe de influență și corupție, afectând încrederea publică în instituțiile statului și în procesul decizional.
În continuare, dosarul va intra în faza de judecată pe fond, unde se vor administra probe și se va stabili vinovăția sau nevinovăția Odetei Nestor. Perioada de arest la domiciliu va expira pe 28 iulie 2026, după care instanța va reevalua situația și va decide menținerea, modificarea sau încetarea măsurii preventive. Procesul va fi unul de durată, având în vedere complexitatea acuzațiilor și numărul de inculpați implicați. Rămâne de văzut dacă procurorii vor reuși să demonstreze acuzațiile în fața instanței și dacă vor apărea noi ramificații în acest dosar, având în vedere indicațiile DNA privind existența unor alte fapte de corupție, inclusiv cele care îl vizează pe primarul general.
Publicul va urmări cu interes evoluția acestor cazuri, care pot avea implicații semnificative asupra integrității funcționarilor publici și a mediului de afaceri din România.