Clarificări despre costuri, date și interoperabilitate
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a intervenit public, luni, 29 iunie 2026, pentru a demonta o serie de informații pe care le-a calificat drept „manipulări” și „știri false” legate de proiectul portofelului digital european în România. Declarațiile sale, publicate pe Facebook și preluate de mai multe instituții media, vin ca răspuns la speculațiile intense privind costurile, gestionarea datelor și obligativitatea acestei noi soluții digitale.
„MEGA-TUN DAT DE GUVERN! România plătește milioane de euro unei firme germane, fără licitație!” a fost una dintre afirmațiile pe care Oana Gheorghiu le-a catalogat drept „FALS”. În realitate, România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei, fără a plăti milioane de euro unei firme germane, așa cum s-a vehiculat. Această abordare permite României să economisească timp și bani, utilizând o infrastructură deja testată și validată, pe care va construi propriul portofel digital, conform Digi24.
O altă preocupare majoră adresată de vicepremier a fost legată de siguranța datelor personale ale cetățenilor români. Afirmația că „Datele românilor ajung pe mâinile nemților” a fost categoric respinsă. Oana Gheorghiu a subliniat că „Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic”, o precizare esențială pentru a asigura confidențialitatea și suveranitatea datelor. Potrivit HotNews, toate informațiile vor fi stocate și gestionate exclusiv pe teritoriul național.
Decizia de a prelua o soluție existentă din Germania, în loc de a dezvolta una de la zero, a fost justificată de necesitatea de a respecta termenul-limită impus la nivel european, respectiv sfârșitul anului 2026. „De ce luăm soluția făcută de alții în loc să facem noi una?” a fost o întrebare la care Oana Gheorghiu a răspuns prin prisma eficienței: pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată. Această strategie este menită să accelereze implementarea proiectului, fără a compromite calitatea sau securitatea.
Un alt punct de tensiune în spațiul public a vizat obligativitatea utilizării portofelului digital și eliminarea documentelor fizice. „Dispar documentele fizice! Panică, panică! Ne obligă să avem portofel digital!” – aceste afirmații au fost demontate de Oana Gheorghiu. Ea a explicat că „Nu dispare nimic, deși n-ar fi nimic rău în asta, și nu e nimic obligatoriu. Fiecare cetățean are dreptul să aleagă folosirea sau nu a portofelului digital.” Portofelul digital va permite stocarea documentelor esențiale pe telefon și confirmarea identității prin semnătură digitală, fără a înlocui actele fizice sau a impune o obligație, conform informațiilor citate de Digi24.
Referitor la denumirea de „portofel digital”, vicepremierul a clarificat că aceasta nu are legătură cu gestionarea banilor sau cu accesul autorităților la conturile bancare ale utilizatorilor. „Guvernul vrea să știe mereu câți bani am eu în cont” a fost o altă manipulare respinsă. Chiar dacă se cheamă portofel, este vorba despre documente – carte de identitate, permis de conducere, alte acte oficiale – nu despre informații financiare, permițând cetățenilor să își salveze documentele esențiale pe telefon și să le utilizeze în relația cu instituțiile publice.
Oana Gheorghiu a abordat și legătura, falsă, dintre anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) de la ADR și dezvoltarea portofelului digital. „De-asta s-a anulat licitația pe Platforma Națională de Interoperabilitate de la ADR! Ca să dăm milioane nemților!” – această afirmație a fost, de asemenea, declarată „FALSĂ”. Vicepremierul a explicat că licitația PNI s-a anulat deoarece nu respecta legislația și, așa cum fusese pregătită, risca să dubleze achiziții deja existente. PNI și portofelul digital sunt complementare, dar nu sunt același lucru, a precizat oficialul, conform HotNews.
Acest proiect al portofelului digital european este o inițiativă asumată de statele membre ale Uniunii Europene, având ca scop facilitarea utilizării electronice a documentelor de identitate, permiselor de conducere și altor acte oficiale. Conform Eurostat, în 2023, doar 35% dintre cetățenii UE utilizau servicii de e-guvernare, iar introducerea portofelului digital este menită să crească această proporție, oferind o soluție sigură și eficientă pentru interacțiunea cu administrația publică și sectorul privat. Un studiu al Comisiei Europene din 2022 arată că o soluție digitală unificată ar putea genera beneficii economice de până la 20 de miliarde de euro anual la nivelul UE, prin reducerea birocrației și eficientizarea proceselor.
Deși România a înregistrat progrese în digitalizarea serviciilor publice, conform raportului DESI 2023, există încă o nevoie stringentă de a alinia infrastructura digitală la standardele europene. Proiectul portofelului digital, prin preluarea gratuită a codului-sursă german, demonstrează o abordare pragmatică pentru a recupera decalajele și a respecta termenele. Este important de menționat că, în contrast cu unele critici, această strategie reduce riscurile asociate cu dezvoltarea integrală a unei soluții noi și costurile aferente, conform estimărilor Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru anul 2025.
De ce contează
Implementarea portofelului digital european are implicații semnificative pentru cetățenii români și pentru administrația publică. Acesta va simplifica interacțiunea cu instituțiile, eliminând necesitatea purtării fizice a multiplelor documente și oferind o metodă sigură de autentificare digitală. Prin digitalizarea actelor, se reduce birocrația, se economisește timp și se crește eficiența serviciilor publice. De asemenea, proiectul contribuie la alinierea României la standardele digitale europene, facilitând mobilitatea și accesul la servicii în cadrul UE, o componentă esențială pentru piața unică digitală.
În concluzie, demersul vicepremierului Oana Gheorghiu de a clarifica informațiile legate de portofelul digital subliniază importanța unei comunicări transparente în proiectele de digitalizare majore. Viitorul implementării portofelului digital în România depinde de modul în care autoritățile vor reuși să gestioneze nu doar aspectele tehnice, ci și percepția publică, combătând dezinformarea. Următorii pași includ dezvoltarea propriu-zisă a aplicației pe baza codului-sursă preluat și testarea riguroasă pentru a asigura funcționalitatea și securitatea.
Rămâne de văzut cum va evolua campania de informare publică pentru a asigura o înțelegere corectă a beneficiilor și limitărilor acestui instrument digital esențial pentru viitorul României în Uniunea Europeană.