Noi taxe vamale și logistice pentru români
Începând cu 1 iulie 2026, produsele comandate online de români din afara Uniunii Europene vor suferi o majorare semnificativă de preț, ca urmare a introducerii unei noi taxe vamale de 3 euro pe fiecare articol, care se adaugă unei taxe logistice de 25 de lei pe colet deja existente în România. Această măsură elimină o facilitate fiscală anterioară, care scutea de taxe vamale coletele de mică valoare (sub 150 de euro) la nivelul UE, o schimbare radicală ce vizează protejarea pieței interne europene de afluxul de produse ieftine din Asia și America. „În România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business”, avertizează experții Deloitte România, subliniind impactul potențial asupra comportamentului de consum.
Noua taxă vamală de 3 euro nu se aplică per colet, ci individual, pentru fiecare produs în parte, în funcție de încadrarea tarifară a acestuia, conform informațiilor citate de News.ro. Dacă un colet conține mai multe produse cu aceeași încadrare tarifară și o valoare sub 150 de euro, taxa vamală se plătește o singură dată pentru toate acele produse. Cu toate acestea, specialiștii Deloitte România – Ana-Maria Săbiescu, Director, Vladislav Dabija, Senior Manager și Sorin Popa, Senior Consultant, Global Trade Advisory – avertizează că, în anumite cazuri, taxele cumulate ar putea depăși prețul produsului în sine, ceea ce ar descuraja puternic achizițiile. Spre exemplu, un cumpărător care comandă trei articole diferite în același colet va vedea prețul final crescut cu 9 euro doar din taxa vamală, pe lângă taxa logistică.
Taxa logistică de 25 de lei pe colet a intrat în vigoare în România la începutul anului 2026, aplicându-se coletelor cu valoare comercială peste 150 de euro provenite din afara UE, dar și celor sub 150 de euro, indiferent de țara prin care intră în spațiul comunitar. România și Italia erau singurele state care aplicau această taxă logistică de la 1 ianuarie 2026, deși Italia a amânat ulterior aplicarea. Pe 26 martie 2026, Consiliul și Parlamentul European au convenit să introducă o nouă taxă logistică/de manipulare pentru coletele mici vândute online la nivel comunitar, al cărei nivel va fi stabilit printr-un act delegat al Comisiei înainte de 1 noiembrie 2026. Este de așteptat ca, după această dată, taxa logistică europeană să înlocuiască taxa de 25 de lei impusă de România.
Procedura de încasare a acestor taxe va varia. În cazul taxei logistice, obligația de plată revine exclusiv furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau platformei digitale care facilitează vânzarea la distanță. Aceasta înseamnă că marile platforme internaționale vor fi probabil obligate să integreze această taxă direct în prețul afișat pe site, fără a complica experiența clientului. În ceea ce privește taxa vamală colectată la bugetul Uniunii Europene, obligația de plată revine, în primul rând, declarantului vamal care realizează importul – rol ce poate fi asumat de platforma de vânzare online, vânzătorul, transportatorul sau un agent autorizat. Există, totuși, cazuri limitate în care obligația de plată poate cădea direct în sarcina consumatorului final din România, mai ales dacă acesta își organizează importul în regim propriu, îndeplinind formalitățile vamale în nume propriu.
Această inițiativă legislativă reprezintă o premieră la nivel european și este concepută pentru a descuraja fragmentarea comenzilor și pentru a reduce avantajul competitiv de care beneficiau companiile care livrează din afara UE pe piața internă. Scopul este, de asemenea, de a descuraja importurile de produse neconforme în spațiul comunitar. Contextul este dat de dezvoltarea accelerată a comerțului electronic, care a devenit o parte integrantă a modului în care consumatorii europeni fac cumpărături, 70% dintre ei achiziționând regulat produse online, conform studiilor UE. Numărul comenzilor de valoare redusă (sub 150 de euro) din afara Uniunii a înregistrat o creștere exponențială: de la 1,2 miliarde de colete în 2022, la 2,4 miliarde în 2023, 4,6 miliarde în 2024 și 5,8 miliarde în 2025, ajungând la circa 15,8 milioane de colete zilnic introduse în UE în 2025. Această creștere a generat costuri tot mai mari pentru autoritățile vamale cu supravegherea și derularea fluxului de colete.
Specialiștii Deloitte atrag atenția că, pentru comercianți, provocarea va consta în conformarea și declararea corectă a taxei vamale, având în vedere că regula se aplică indiferent de sistemul de declarare. Din cauza limitărilor actuale ale sistemelor informatice vamale, pot apărea situații în care taxa de 3 euro este achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară, în cazul declarațiilor vamale de tip H1. În contrast, pentru declarațiile cu sistem redus de date, de tip H7, taxa s-ar putea achita o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar cu aceeași subpoziție tarifară. Astfel, o încadrare tarifară corectă și alegerea tipului de declarație vamală devin cruciale de la 1 iulie 2026 pentru importatori sau reprezentanții acestora.
Un exemplu relevant de uniformizare fiscală se regăsește și în Republica Moldova, care, de la 1 octombrie 2026, va supune produsele comandate online din afara țării, cu valoare sub 150 de euro, cotei generale de TVA de 20%, inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului. Această tendință regională subliniază o schimbare mai amplă în politica fiscală față de comerțul electronic transfrontalier.
De ce contează
Aceste noi reglementări au un impact direct și semnificativ asupra puterii de cumpărare a românilor și asupra pieței locale de e-commerce. Prin scumpirea produselor din afara UE, se urmărește stimularea achizițiilor de la comercianți europeni și protejarea producătorilor autohtoni, care se confruntau cu o concurență inegală din partea produselor extrem de ieftine. Pe termen lung, această măsură ar putea duce la o reorientare a consumatorilor către produsele locale sau din UE, dar și la o presiune asupra platformelor de e-commerce non-UE de a-și adapta modelele de afaceri pentru a rămâne competitive. De asemenea, se anticipează o creștere a veniturilor colectate la bugetul UE și al statelor membre, care vor compensa costurile administrative crescute ale procesării volumului masiv de colete.
Pe termen scurt, este de așteptat ca numărul comenzilor de mică valoare din afara UE să scadă, pe măsură ce românii vor fi descurajați de costurile adiționale. Rămâne de văzut cum se vor adapta marile platforme de comerț online din Asia și America la aceste noi condiții și dacă vor alege să absoarbă o parte din taxe pentru a menține prețurile competitive sau le vor transfera integral către consumatori. De asemenea, implementarea noilor sisteme de declarare vamală va fi un test important pentru autorități și operatorii economici, având în vedere complexitatea și riscul de erori în aplicarea taxelor.
Monitorizarea impactului asupra comerțului transfrontalier și a pieței interne va fi crucială în lunile următoare pentru a evalua eficacitatea acestor măsuri.